Cel mai mare inamic al cunoaşterii nu este ignoranţa, ci lipsa dorinţei de a afla.
Stephen Hawking
M-am gândit să scriu câte ceva despre linux şi am considerat cà cel mai potrivit ar fi să scriu despre începuturile filozofiei opensource – Linux. Aşadar la treabă:
Filozofia soft-ului liber este compusà din ideea de cunoaştere şi de dorinţa de libertate.
Oamenii ar trebui să aibă libertatea de a utiliza un produs şi să poată avea posibilitatea (dacă doresc) să ajungă la „materia prima” (codul sursă) din care este făcut acel bun, astfel să poată înţelege cum funcţionează. Să nu uitam că tot ce se cunoaşte azi, în orice domeniu, toate aceste cunoştinţe au fost dobândite cu ajutorul întregii omeniri, fiecare individ contribuind de-a lungul miilor de ani, într-o mai mare sau mai mică măsură cu grăuntele său de înţelepciune, astfel ajungându-se la inteligenţa universală de care ne bucuram în acest moment.
În lumea software, odată creat un program, pentru a-l multiplica nu există niciun cost adiţional, astfel toată lumea interesată poate avea acces la respectivul produs. În informatică exista posibilitatea de a copia un program creat, fără probleme şi de câte ori dorim.
Să dăm lumii ce aparţine lumii !
În spiritul acestei filozofii, la începuturile mişcării opensource, bazele au fost puse de către doua personaje fără de care linuxul şi libertatea software nu ar fi putut exista şi anume: Richard Stallman şi Linus Torvalds
Haideţi să vedem cine e Richard Stallman:
În anul 1971, fiind student în anul I la fizica la Universitatea Harvard, Stallman s-a evidenţiat prin ascuţimea mintii, devenind un adevărat hacker la Laboratorul de Inteligenta Artificiala (AI) de la MIT. În acele timpuri, până şi marile companii distribuiau soft liber, iar programatorii puteau să lucreze şi sa coopereze unii cu alţii fără nicio restricţie.
Acest lucru avea să se schimbe la începutul anilor 80. Aproape tot softul scris pana în acel moment s-a transformat în soft proprietar, iar cei care-l deţineau nu doreau ca ingineri de la alte companii rivale sa lucreze şi să aibă acces la sursele programelor, astfel nemaiexistând acea cooperare între softisti. Acest lucru l-a determinat pe Stallman să creeze organizaţia non-profit Free Software Foundation (Fundatia pentru un Soft Liber).
Pe 27 septembrie 1983 Stallman a anunţat în mai multe grupuri de ştiri Usenet că a început lucrul la proiectul GNU, proiect în care s-a încercat crearea un sistem de operare complet liber. În 1985, la 3 ani de la publicarea manifestului GNU, Stallman îşi declară intenţiile şi motivaţiile pentru a crea o alternativă liberă al unui sistem de operare tip Unix, care este numit GNU (GNU Nu-i Unix). În anul 1989, Stallman, inventează conceptul de copyleft, care a fost utilizat în GNU General Public License (de obicei cunoscut sub denumirea de „GPL”). Cea mai mare parte a sistemului GNU, cu excepţia de bază, a fost finalizat cam în acelaşi timp. S-a potrivit ca o mănuşa cu ceea ce Linus a creat până în acel moment, eforturile celor doi, cu toate că nu se cunoşteau personal, au fost canalizate în scopul atingerii aceluiaşi ideal şi anume setea de cunoaştere în deplină libertate. În 1991, Linus Torvalds a lansat kernel-ului Linux în conformitate cu termenii GPL, complet şi în completarea unui sistem de operare GNU, GNU / Linux.
Ionel Scrofan
VA URMA