Mi-a luat, sau mai bine zis le-a luat ceva timp pentru a ne convinge ca au ideile clare…

In cele din urma cred ca am reusit sa capez mesajul miscarii 15 M din Spania.

In linii mari cam asta e ce cer „indignatii”:

– Reforma electorala. Modelul spaniol oferă stabilitate politica, dar, în schimb, nu reflecta corect procentajul minoritar şi denaturează ponderea populației în ceea ce privește votul acordat partidelor politice. Așadar, cer sa se poată vota persoana și nu o lista de persoane.  PSOE şi PP, cele două partide care dețin majoritatea, sunt principalii beneficiari ai legii actuale şi nu par dispuşi să facă nicio reforma.

– Privilegiile clasei politice. Prin Miscarea 15-M s-a dorit aducearea pe tapet a dezaprobării și decepției societății spaniole vis-a-vis de clasa politica, ce se bucura de multe avantaje (salarii, pensii, mașini oficiale, diurnă, indemnizații , calculul diferit al vârstei de pensionare si a anilor lucrati) precum și a actelor de corupție.  Schimbarea sistemului electoral se lovește de rezistenta din partea partidelor şi liderilor politici, care nu par dispuși să renunțe la cota lor actuala de putere.

– Decongelarea Legii privind transparența. Spania este una dintre cele mai opace din punct de vedere al transparentei  in utilizarea fondurilor publice din Uniunea Europena.

– Controlul băncilor. Băncile ce formează sectorul financiar au contribuit la producerea crizei creditelor ipotecare, demonstrând o gestionare defectuoasă a banilor, care i-a costat din cate se vede, doar pe contribuabili, nu și pe directorii băncilor și beneficiile acestor instituții, fiind salvate într-un final de către contribuabilul de rand. Se propune interzicerea planurilor de salvare și naționalizarea entităților financiare aflate în dificultate, iar în cazul unui prost management, băncile sa fie sancționate.

– Alternative in cazul celor ce au ramas fara casa. Criza imobiliara si somajul au lasat in strada mii de familii. In cazul in care nu se mai poate platii creditul ipotecar sa fie deajuns sa se anuleze datoria prin cedarea imobilului catre banca. In acest moment băncile nu sunt de acord cu o astfel de schimbare.

Acestea sunt, cred eu, cele mai importante din zecile de propuneri pentru schimbare ale „indignatilor”.

Adevărul e ca nu prea înțelegeam exact ce voiau de fapt în momentul începerii protestelor, dar pe zi ce trece se vad tot mai clare, mai elaborate și mai logice cererile indignaților.

Sa vedem care va fi gradul de implicare al polilticienilor in solutionarea problemelor expuse de catre protestanti.

Acum mingea e în terenul lor.

O zi buna,

Ionel Scrofan