Corneliu Stanciu şi Corneliu Negulescu, doi conaţionali români ce au venit în Spania cu dorinţa de a oferi familiilor lor o viaţă mai bună, sunt de marţi, 3 februarie 2009,  în greva foamei. Firmele celor doi au fost contractate de o alta firmă de construcţii pentru a realiza anumite lucrări, iar pană la urmă românii noştri s-au ales doar cu lucrul şi cu cecuri fără acoperire în loc de bani. Din întâlnirea de ieri ce am avut-o cu ei, în scopul de a le oferi asistenţa juridică de care au nevoie din partea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români din Castellon,  am înţeles că firma PROURBAN RCC, cu sediul in Castellon le-ar datora peste 200.000 de euro, iar cei doi patroni au de plătit muncitorii care au lucrat pentru ei. Colac peste pupăză, au primit şi multe ameninţări de moarte din partea angajaţilor care pană acum nu şi-au primit banii. Stanciu Corneliu ne spunea ca „în curând va trebui să trăim în stradă cu cei doi copii şi soţia, fiindcă pe data de 13 martie 2009, banca va scoate la licitaţie apartamentul în care locuim în acest moment, deoarece nu am avut cum să plătesc ipoteca”.

dsc00029

Corneliu Stanciu şi Corneliu Negulescu – cei doi români aflaţi în greva foamei.


Cum e posibil, spun eu, ca o firmă să poată da cecuri fără acoperire, iar administratorii acesteia să nu intre în puşcărie ?

Ceva e putred în Danemarca !!

Acesta e numai începutul şi e doar unul dintre miile de cazuri de acest tip. Criza economică şi reaua voinţă si-au dat mâna într-o horă unde cel ce intră nu mai are scăpare…

Dacă nu se va face ceva şi nu se vor găsi vinovaţii (care or fi ei – banca sau administratorii) vom avea două crize: una economică, iar cealaltă va fi o criză socială, cu lupte de stradă…

Ionel Scrofan