In Castellon, suntem o gramada de romani care doar cerem. Ceea ce ma mira e ca unii, care se tot plang, apartin unor asociatii ce le-ar putea apara drepturile si lupta pentru ei. (pentru asta sunt membri, nu ?)

Ce cerem ? Sa ne dea… statul, consulatul… sa ne ajute, sa faca, sa dreaga. Vrem bani pentru proiecte si expozitii, ne deranjaza cand se vorbeste despre altii si nu despre noi. Dar noi ce dam in schimb ?

De voluntariat ati auzit ? Proiecte se pot face si fara bani, dar pe baza de voluntariat, e drept. Aviz amatorilor: pe voluntar nu prea poti sa-l prostesti, poate cel mult o data. Trebuie sa fii transparent cu el in toate actiunile, altfel, se va simti folosit si nu va mai face nici un pas. Ah… asta doare – anumite asociatii au simtit pe pielea lor ce inseamna sa inseli voluntarii… acum au ramas fara voluntari si fara credibilitate !

Cati dintre cei care cereti, sunteti dispusi sa dati ? Celor care doar cereti: nu mai stigati in gura mare si aratati cu degetul catre cel care, prin actiunea lui benevola, ajunge sa faca ceva si lasati-va de scuipat invidie prin toate gaurile, deoarece se consuma multa energie si pe degeaba. Mai bine participati in proiecte ca voluntari, si o sa vedeti ca o sa aveti mult mai multe realizari. Consumati-va energia creativ, si nu va mai mancati intre voi, punand intrebari idioate, de genul: de ce „ala” ? Tineti minte, ca „ala” care face voluntariat, punandu-si propriile interese pe locul doi, va avea de castigat, deoarece atunci cand va trebui sa faca si el ceva pentru el, raspunsul primit din partea celorlalti, va fi pe masura actiunilor lui anterioare. Ati auzit de feedback pozitiv ? Dar de reactia „stimul-raspuns” ?

Mai si faceti nu doar cereti !! Vreti ? Dati !

Vad ca de rautate si invidie nu scapam, au iesit cu noi in lume !

Am sa va las aici definitia voluntarului, poate ne mai dezmeticim un pic:

VOLUNTÁR, -Ă, voluntari, -e, adj., s.m. I. Adj. (Despre oameni şi manifestările lor) 1. Care acţionează de bunăvoie, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni, în mod conştient; (despre acţiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. ♢ Act voluntar = acţiune săvârşită de cineva în mod conştient, voit. 2. Care exprimă voinţă. 3. Care îşi impune voinţa; autoritar. II. S.m. Persoană care intră în armată din proprie dorinţă spre a face serviciul militar (înainte de a fi împlinit vârstă cerută); p. ext. persoană care ia parte la o campanie militară din proprie iniţiativă sau care se facă un serviciu de bunăvoie şi dezinteresat. [Var.: (II) (înv.) volintír, volontír s.m.] – Din fr. volontaire, lat. voluntarius, rus. volentir.

Numai bine !

Ionel Scrofan

Locations of visitors to this page

Anunțuri