Copilarie, educatie, emigratie….

10 comentarii

E drept ca nu am mai scris de mult, fapt pentru care va rog sa ma iertati.

De curand am aflat ca voi fi tata pentru a doua oara si fara sa vreau gandurile mi-au zburat la copilaria frumoasa pe care am avut-o. Am crescut cu cheia la gat intr-un oras frumos unde toata lumea se cunostea. Ca toti copiii, am facut rele si bune, mi-a placut electronica dar am urat limba rusa, mi-a placut la scoala, dar nu imi placea cand eram scos in careu, si uite asa pe nesimtite a trecut copilaria si m-am maturizat crezand ca pot schimba lumea.

Am crezut ca e de ajuns sa stau la semafor la culoarea rosie, in timp ce altii treceau, sperand ca intr-o zi isi vor da seama si vor face la fel. La fel am crezut ca daca sunt un tip legal, platesc toate darile la stat, copiii mei vor avea o educatie si un sistem de sanatate „sanatos”, iar parintii mei o pensie pentru o batranete demna. Am crezut ca daca donez din putinii mei bani, se vor face lucruri bune cu banii aia. Si am crezut ca daca voi lucra neplatit peste program, in week-end-uri si in concediu, firmei ii va merge bine si, in timp, imi va merge si mie mai bine. Am crezut ca daca platesc intotdeauna biletul de calatorie cu trenul si autobuzul, vom avea mijloace de transport curate si puse la punct. Am crezut ca daca aleg sa-mi las masina acasa ii incurajez si pe altii sa faca la fel… vom avea mai putine blocaje in trafic si un oras mai putin poluat. Cand jucam volei am crezut ca intotdeauna arbitrul va lua decizia cea dreapta nu cea interesata. Dar din pacate lucrurile nu au fost chiar asa…

Am crezut in multe si inca mai cred, dar parca din ce in ce cu mai putina forta. Si am sperat ca numarul celor ca mine va creste. Ca tinerii aleg un alt stil de viata. Unul mai corect, mai curat, mai bun. Dar, in schimb…am obosit sa tot vad stereotipuri de genul ” daca esti bun, esti prost si daca esti „jmecher”, esti tare.”

Cum pot sa imi educ copii cand eu sunt cel ciudat intr-o tara de anormalitati vazute ca fiind ceva cotidian, normal…

Asta vreau sa vada si sa invete copiii mei? Ca principiile nu au valoare, ca munca nu are valoare, ca opiniile nu au valoare, ca legile nu au valoare, ca vietile nu au valoare, ca spaga este autoritatea suprema?

Pentru asta am emigrat, pentru a nu ma simti un ciudat intr-o tara „normala”.

Inca mai sper si mai cred ca principiile din copilarie mai au valoare, acum cand am sansa sa o mai retraiesc alaturi de copii mei. Poate ca lupt pentru o cauza pierduta, dar cred ca inca mai am multe batalii de purtat pana sa arunc armele… acum alaturi de  niste minti nepatate, curate pe care trebuie sa le contaminam cat mai putin cu nonvalorile lumii in care traim. Acum incepe lupta adevarata pentru mine.

O zi buna,

Ionel Scrofan

Scandal in stil romanesc la Madrid

1 comentariu

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a organizat la Madrid, în perioada 10-11 martie, cea de-a şasea ediţie a Conferinţei „Şanse egale într-o Europă unită”.

Dezbaterile au avut ca teme organizarea comunităţii româneşti din Spania; identitate lingvistică, culturală şi spirituală în context european; principiile de funcţionare a sistemului de asigurări sociale şi pensii pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în afara ţării; politici europene pentru protecţia cetăţenilor europeni; exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în Spania şi imaginea românilor din Spania.

La dezbateri au participat, între alţii, secretarul de stat Eugen Tomac, senatorul Viorel Badea, deputatul William Brînză, deputatul Cristian Rizea, iar din partea autorităţilor spaniole, Pablo Gomez Tavira, directorul general pentru imigraţie al Guvernului Comunităţii Autonome Madrid, Esperanza Aguirre, reprezentant al preşedintelui guvernului regional, şi doamna Maria del Corral Tellez, secretar general pentru imigraţie din cadrul Ministerului Spaniol al Muncii.

Deputatul Cristian Rizea susţine că a fost amenintat cu moartea la baie, de către Daniel Ioniţă, membru PDL Spania – organizaţia Castellon, vărul deputatului PDL, William Brînză, în cadrul conferinţei de la Madrid. Şi nu a spus-o cunoscuţilor, ci într-un comunicat de presă a PDL Diaspora. Brînză şi vărul lui susţin că deputatul PDL delirează. O poveste halucinantă în lumea politicienilor români din diaspora.

Iată AICI comunicatul PSD Diaspora, la care deputatul a ataşat plângerea făcută poliţiei spaniole:

Deputatul PSD Cristian Rizea a revenit cu un al doilea comunicat, în care spune: „Justiţia spaniolă va da cu certitudine verdictul corect care va confirma declaraţiile mele!”

Cristian Rizea spune că a apelat la un avocat pentru a-l reprezenta în procesul penal intentat agresorului Ioniţă. „Doresc să precizez că nu am răspuns sub nicio formă provocărilor la care am fost supus (agresiuni fizice şi verbale), în timpul pauzei. Faţă de electoratul român, fie el din ţară sau din străinătate, cred că în primul rând politicienii trebuie să arate respect şi decenţă! Din acest motiv m-am abţinut şi nu am ripostat sub nicio formă (nici măcar verbal), lăsând la latitudinea legii soluţionarea acestui litigiu. Am toată încrederea în justiţia spaniolă şi consider că foarte curând vom avea un răspuns referitor la acest caz penal, care va susţine veridicitatea celor relatate de mine.” a declarat deputatul Cristian Rizea.

Brînză: „O diversiune”

Deputatul William Brînză ne-a declarat că este stupefiat de atitudinea deputatului Rizea şi este convins că acţiunea a fost o diversiune, o reacţie premeditată. „Pentru mine totul a reprezentat o diversiune, pe care Rizea a pregătit-o încă de la Bucureşti. În primul rând a venit neinvitat la acţiunea organizată de Departamentul Românilor de Pretutindeni, asta deoarece la Barcelona şi Torino, acolo unde dezbaterile au avut aceeaşi temă, s-a comportat necuviincios, i-a întrerupt mereu pe cei care luau cuvântul şi nu a avut o atitudine corectă faţă de organizatori şi participanţi.

Probleme la WC

Brînză ne-a descris momentul în care Rizea a declanşat scandalul: „În pauza de masă, când toată lumea se afla în restaurant, Rizea a apărut cu paşaportul în mână, plângând, spunând că a fost agresat în baie de către Daniel Ioniţă. Au urmat intervenţia poliţiei şi toate declaraţiile, precum şi denunţul ambilor protagonişti. Nu ştiu câte publicaţii au scris acest lucru, dar specific că şi Daniel Ioniţă l-a denunţat pe deputatul Rizea.

Ioniţă mi-a declarat că nici nu s-a atins de Rizea, că aproape că nici nu l-a băgat în seamă la baie, nu să-l şi agreseze sau înjure, aşa cum a declarat la intrarea în restaurant. E drept că între cei doi a fost un schimb de replici în timpul lucrărilor. Ioniţă la întrebat pe Rizea de ce strică şedinţa iar acesta i-a spus că are faţă de infractor. E regretabil ce s-a întâmplat.”

William Brînză a rămas „deosebit de dezamăgit” de atitudinea pesedistului şi este „îngrijorat de reacţia presei spaniole”, dar mai ales de explicaţiile pe care probabil va trebui să le dea la următoarele foarte apropiate întâlniri cu oficialităţile spaniole, pe tema moratoriului legat de restricţiile de pe piaţa muncii, aplicate românilor din Spania.

Acest incident este o pată pentru Diaspora. S-a creat o atmosferă deosebit de tensionată dar mai presus de toate, foarte jenantă. Au venit foarte mulţi poliţişti, s-au dat declaraţii în presa spaniolă. Mi-e şi groază ce va scrie, sper să n-o facă. Oricum a fost foarte urât pentru noi, toţi cei prezenţi. În perioada următoaream foarte multe întâlniri, deosebit de importante, cu politicieni de vârf din Spania. Cum voi explica eu această atitudine, a unui demnitar român, şi problemele lui din WC?”

Varianta Ioniţă

Daniel Ioniţă (foto), vărul deputatului William Brînză, cel implicat direct în conflictul cu deputatul Rizea, ne-a declarat:” Este vorba de imaginaţia domnului Rizea. I-am făcut şi eu denunţ. Dar totul s-a întâmplat în mod ciudat. De faţă cu mai multe persoane mi s-a adresat urât.

După interventia mea în cadrul conferinţei am mers la masă, iar după aceia m-au anunţat că domnul Rizea a chemat poliţia pentru că eu l-am ameninţat. Credeam că se referă la ceea ce-i spusesem în cadrul conferinţei. Adică, după ce dumnealui a spus că nu sunt destule fonduri pentru comunităţile românesti, am luat cuvântul şi i-am spus că ar trebui să intervină dumnealui cu milionul de euro despre care se spune ca şi l-a însuşit când lucra la Sport. Bani care erau alocaţi din fonduri europene. Acolo era o cameră care înregistra tot, dacă organizatoriiii v-ar pune la dispoziţie banda, aţi vedea că asta l-a deranjat foarte tare.

În privinţa presupusului incident din baie, vă declar că nu ne-am întâlnit. Probabil era în vreo cabină. Se vorbeşte că după ce am ieşit de acolo ar fi ieşit şi dumnealui şi ar fi început să strige la participanţii la conferinţă că a fost agresat.

De asemenea spun că după ce s-a vizionat înregistrarea video de la hotel s-a văzut clar că mai era o persoana acolo şi nu am fost singur.”

Ioniţă afirmă că şi Rizea l-ar fi ameninţat, mult mai grosolan. „Mi-a spus că o să se ocupe personal de mine. La început nu pricepeam ce vrea, dar după aceea am înteles că doreşte pur şi simplu să se răzbune pentru că l-am înfruntat în cadrul conferinţei. După aceste cuvinte şi după jignirile pe care le-a spus la adresa mea în direct la RTV, am decis să fac şi eu denunţ împotriva dumnealui.”

Tomac:  “Înscenare”

„Scandalul domnul Rizea şi l-a înscenat”, a precizat Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), pentru Ziare.com.

Varianta Rizea

Deputatul Cristian Rizea ne-a povestit versiunea sa. El susţine că tot ce s-a întâmplat a fost premeditat de către Ioniţă.

„L-am văzut în permanenţă cum mă urmăreşte insistent. Am plecat spre bar, în timpul prânzului şi Ioniţă s-a luat după mine. M-am oprit anume la un moment dat şi atunci s-a oprit şi el. Apoi m-a urmărit până la baie. Când a intrat în baie, a trântit foarte tare uşa, a început să îmi vorbească foarte urât şi să-mi repete că mă calcă în picioare. Mai era un băiat cu el, ăla nu mi-a zis nimic, dar avea mereu un rânjet suspect în colţul gurii.

Când am ieşit din baie, în sfârşit, mi s-a părut normal să fac denunţul şi să chem poliţia. Acum am depus totul în mâinile unui avocat, care se va ocupa de acest caz. Înregistrările sunt la poliţie şi sunt convins că se va face lumină. Ar mai putea fi dovedit cumva, în sensul că există înregistrări ale TVR, echipă care s-a deplasat la Madrid. Fac o paranteză şi precizez că cei de le televiziunea română de stat nu au avut nici măcar bunul simţ să mă intervieveze, deşi sunt parlamentar şi eram singurul reprezentant din opoziţie la acel eveniment.”

Rizea este nemulţumit şi că „numele meu nu a fost nici măcar menţionat printre participanţii la conferinţa „Şanse egale într-o Europă unită” organizată la Madrid, în condiţiile în care sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Se pare că poziţiile critice la adresa proiectului de lege privind votul prin corespondenţă în formă actuală şi promovat exclusiv de PDL, i-au nemulţumit atât de tare pe cei de la putere, încât au omis să menţioneze prezenţa mea.

În loc să se preocupe de soarta românilor şi a asociaţiilor româneşti din străinătate nu doar declarativ, Guvernul României prin DRP, găseşte suficienţi bani pentru a finanţa aceste „şezători” PDL! În aceste vremuri de criză, ni se solicită să fim solidari cu românii, dar se pare că pentru cei de la putere, aceste sfaturi sunt demagogie curată, deoarece faptele îi contrazic şi demostreaza o cu totul altă realitate! În timp ce România se scufunda tot mai tare într-o sărăcie fără precedent, domnul Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, călătoreşte doar la Business Class, pe bani publici! Este consternant modul în care PDL îi tratează pe români! Nu sunt bani pentru salarii şi pensii mai mari, dar se găsesc pentru astfel de trataţii.”

Andi Rădiu

Sursa: Gazeta Romaneasca

http://www.gazetaromaneasca.com

Internet gratis in provincia Castellon si Catalonia

1 comentariu

Daca va intrebati cum e posibil ca titulul sa spuna un adevar, va inteleg. Dar, spre surprinderea tuturor e adevarat. Cum e posibil sa avem internet gratis in Spania, unde companiile ce ofera solutii de telecomunicatii traiesc regeste, datorita pretului destul de piperat pe care il percep in schimbul unui serviciu bazic de conexiune la internet? (40 € pentru 10 Mbps)

In restul tarilor civilizate din Europa acesta ar fi un pret destul de mare si nimeni nu ar contrata internet. Dar in Spania, datorita  monopolului avut de catre Telefonica multi ani la rand, Spania a ramas mult in urma colegelor din UE. Un exemplu: in Romania o conexiue de 100Mbps simetric (urcare si coborare egale) costa in jur de 10 € la compania RDS.

Revenind la oile noastre si anume internet pentru toti, am sa va spun ca locuitorii din zona Catalonia si Castellon (in curand si altele) au gasit o solutie la aceasta problema. Raspunsul este aici: Guifi.net

Image

Aveti nevoie doar de o antena, cineva care stie sa o monteze si sa o configureze si ceva bunavointa din partea celor ce vor sa imparta conexiunea lor la internet gratis (in Castellon suntem suficienti deja iar in Catalonia nu mai vorbesc…)

Daca aveti curiozitatea sa vedeti cum functioneaza acest concept, intrati pe Guifi.net. In cazul in care va descurcati cu instalarea si conectarea mai aveti nevoie doar de aprobarea unui user si a unei parole pentru a va putea conecta la internet. Daca intrati pe pagina guifi.net veti vedea cum se fac toate aceste lucruri posibile.

In cazul in care nu va descurcati si aveti nevoie de cineva care sa se ocupe de lucrurile pe care nu le intelegeti despre conectare si configurarea antenei, pentru a putea beneficia de acest serviciu si locuiti in provincia Castellon, ma puteti contacta comentand la acest articol.

O zi buna si nu uitati sa fiti liberi!

Consulatul României din Castellón de la Plana – Informatii utile

18 comentarii

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Consulatul României in Comunitatea Valenciana
C/Larra 2
12006 Castellón de la Plana
T. 964216172
F. 964257053
Nu este nevoie de programare, cu exceptia cazurilor referitoare la cetatenia româna si pentru oficierea casatoriei!
Program de lucru cu publicul: de luni pâna joi 9.00-14.00 si vineri 9.00-12.00
Program de eliberare documente (pasapoarte si acte notariale): de luni pâna joi 15.30-16.30 si vineri 12.00-13.00
Informatii detaliate pentru cetatenii români: http://castellon.mae.ro/
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Cand trebuie sa apelam la consulat?
In urmatoarele situatii:
1. Accidente în Spania
Dacă sunteţi cetăţean român şi, fiind în Spania, ajungeţi să fiţi implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia aţi suferit vătămări corporale sau deteriorarea unor bunuri, este bine să ştiţi următoarele:
· Anunţaţi imediat autorităţile spaniole locale de poliţie;
· Căutaţi să beneficiaţi de prezenţa şi de declaraţiile unor martori care să ajute la descrierea împrejurărilor în care s-a produs accidentul;
· Însoţiţi declaraţia făcută la poliţie cu o listă a obiectelor care au fost deteriorate sau distruse;
· Solicitaţi autorităţilor de poliţie emiterea unui raport (raportul poliţiei vă va fi de folos în cazul în care obiectele deteriorate sau distruse, inclusiv autoturismul erau asigurate);
· Dacă accidentul a avut urmări uşoare (avarierea autoturismului), notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia;
· Fiecare poliţă de asigurare emisă de o societate de asigurare autorizată din România are înscris pe ea un număr de telefon la care se răspunde în regim de permanenţă; apelaţi numărul de telefon înscris pe poliţă şi urmaţi toate îndrumările ce vă sunt adresate;
· Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta  societăţii de asigurare;
· Dacă accidentul a avut urmări grave (persoane rănite sau decedate), anunţaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor, iar apoi contactaţi ambasada sau consulatul României;
· Dacă purtaţi un telefon mobil pe durata călătoriei în străinătate, asiguraţi-vă, înainte de plecare, că aţi introdus în memoria telefonului numerele de telefon ale ambasadelor şi consulatelor României din ţările pe care urmează să le vizitaţi; aceste numere de telefon sunt disponibile pe site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro).
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Ce poate face personalul consular al României:
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
· Dacă documentul dumneavoastră de călătorie a fost distrus sau pierdut, vă poate elibera un titlu de călătorie pentru reîntoarcerea în ţară;
· Poate contacta familia dumneavoastră, pentru a o anunţa despre accident şi pentru a îi transmite eventualele dumneavoastră solicitări;
· Poate recomanda avocaţi sau translatori locali, care să vă asigure reprezentarea în faţa autorităţilor;
· Poate să vă sprijine în obţinerea ajutorului medical necesar.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Ce nu poate face personalul consular al României:
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
· Nu poate interveni în urmărirea cazului dumneavoastră, decât în măsura în care legislaţia locală permite o astfel de intervenţie şi numai cu acordul şi sprijinul autorităţilor locale;
· Nu poate desfăşura anchete sau investigaţii în legătură cu accidentele petrecute pe teritoriul unui stat străin; numai autorităţile acelui stat au jurisdicţie pentru cercetarea acestor fapte;
· Nu vă poate asigura reprezentarea juridică;
· Nu poate plăti cheltuielile de judecată sau costurile altor proceduri judiciare;
· Nu poate plăti costuri de transport;
· Nu poate plăti costuri de cazare la hotel sau cheltuieli medicale şi nu poate acoperi angajamente rămase neonorate în sarcina dumneavoastră sau a persoanei decedate.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2. Cartea de identitate
A. CARTE DE IDENTITATE (in cazul expirării, furtului, pierderii, deteriorării, sau schimbării numelui după căsătorie/divorţ)
Documente necesare:
1.Paşaportul valabil/Cartea de identitate românească
2. 5 fotografiiÎn conformitate cu noile reglementări pentru reînnoirea cărţii de identitate, cetăţenii români au la dispoziţie următoarele variante:
• Reînnoirea cărţii de identitate, prin procură întocmită la oficiul consular.
Aceasta se poate solicita cu maximum 6 luni înainte de expirarea cărţii de identitate/buletinului. Procura se întocmeşte în baza unui document de identitate valabil ( carte de identitate, adeverinţă provizorie de identitate, paşaport electronic simplu/temporar sau titlu de călătorie valabil).
Taxa consulara este de 60 euro.
Deplasarea in Romania în vederea reînnoirii cărţii de identitate.
Deplasare se va face pe baza unui titlu de călătorie eliberat de oficiul consular.
Taxa consulară pentru titlu de călătorie este de 65 euro.
Important!
Cetăţeanul român care nu mai este în posesia documentului de identitate
(urmare a furtului sau pierderii) va prezenta denunţul făcut în faţa autorităţilor
spaniole, care va trebui tradus şi legalizat, sau va da o declaraţie pe propria
răspundere prezentând situaţia şi condiţiile în care a pierdut sau i s-au furat
documentele respective,declaraţie care se va fi autentificată de către oficiul
consular.
NOTA:
Documentele sus menţionate vor fi prezentate în original şi două fotocopii
Lipsa unuia dintre documentele mai sus menţionate duce la respingerea
solicitării.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
B. PRIMA CARTE DE IDENTITATE (în cazul în care nu a mai deţinut)
PÂNĂ LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANIDocumente necesare:
 – documentul eliberat de autorităţile statului spaniol din care să rezulte
motivul întemeiat (boala, situație specială etc.) pentru care nu se poate
deplasa în ţară, tradus şi legalizat de oficiul consular sau de către un
traducator autorizat de către Ministerul Justiţiei din România.
– cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnata atât de minor,
cât si de parinte/reprezentant legal;
– certificatul de nastere, original şi 2 fotocopii;
– actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal,
original şi 2 fotocopii;
– documentul cu care părintele/reprezentantul legal face dovada adresei
de domiciliu, original şi 2 fotocopii;
– certificatul de căsătorie al părinţilor sau, după caz, hotărârea
judecatorească, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care părinţii sunt
divorţaţi, original şi 2 fotocopii;
– chitanta reprezentând contravaloarea cărţii de identitate – 7 lei;
timbru fiscal sau chitanţa reprezentând contravaloarea taxei
extrajudiciare de timbru – 4 lei.
La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezinta la ghiseu, însotit de unul
dintre parinti sau, dupa caz, de reprezentantul său legal, de persoana
desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public
de asistenţă socială sau de persoana careia i-a fost încredinţat în plasament,
pentru a solicita eliberarea actului de identitate.
În situatia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului
de identitate se semnează de parintele la care minorul are domiciliul, în
condiţiile legii.
Pentru minorul care, desi a fost încredintat, prin hotarâre judecatorească, unuia
dintre părinţi, locuieşte statornic la celalalt părinte, se solicită declaraţia de
consimţământ a parintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este
de acord ca în actul de identitate al minorului sa fie înscrisă adresa la care
acesta locuieşte statornic.
Declaraţia prevazută poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului consular,
iar în situaţiile în care parintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia
trebuie sa fie autentificată la notarul public român sau la un alt oficiu consular.
NOTA:
Documentele sus menţionate vor fi prezentate în original şi 2 fotocopii din
fiecare document.
Persoana care solicita actul de identitate va indica o persoana din Romania
care se va prezenta la Serviciul public comunitar local de evidenta a
persoanelor pe raza caruia solicitantul are domiciliul, pentru achitarea
contravalorii taxelor (contravaloare carte de identitate si timbru fiscal). In cazul
in care solicitantul nu poate indica o persoana va solicita la Serviciul comunitar
numarul contului in care poate plati taxele prin transfer bancar si va depune la
dosar chitanta tradusa de un traducator autorizat.
Termen de rezolvare: 3 luni
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
DUPA IMPLINIREA VARSTEI DE 18 ANI
Documente necesare:
– documentul eliberat de autoritatile statului din care sa rezulte motivul intemeiat
(boala, studii) pentru care nu se poate deplasa in tara, tradus de un traducator
autorizat si legalizat de Sectia Consulara
– cererea pentru eliberarea actului de identitate;
– certificatul de nastere, original si copie;
– documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original si
copie;
– declaratia unuia dintre parinti ori a unei terte persoane, din care sa
rezulte faptul ca identitatea declarata în cererea de eliberare a actului de
identitate, coroborata cu imaginea preluata ori cu fotografia atasata
cererii, apartine solicitantului;
– fisa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizata de unitatea
de politie de la locul de domiciliu sau resedinta al solicitantului;
– chitanta reprezentând contravaloarea cartii de identitate – de 7 lei;
– timbru fiscal sau chitanta reprezentând contravaloarea taxei
extrajudiciare de timbru – 4 lei.
NOTA:
Documentele sus menţionate vor fi prezentate în original şi 2 fotocopii din
fiecare document
In situatia in care eliberarea primului act de identitate este solicitata dupa
implinirea varstei de 18 ani, persoana care nu se poate deplasa in tara din
motive obiective, poate depune cererea pentru eliberarea primului act de
identitate, insotit de unul dintre parinti sau, dupa caz, de reprezentantul sau
legal la sediul consulatului
Persoana care solicita actul de identitate va indica o persoana din Romania
care se va prezenta la Serviciul public comunitar local de evidenta a
persoanelor pe raza caruia solicitantul are domiciliul, pentru achitarea
contravalorii taxelor prevazute contravaloare carte de identitate si timbru fiscal).
In cazul in care solicitantul nu poate indica o persoana va solicita la Serviciul
comunitar numarul contului in care poate plati taxele prin transfer bancar si va
depune la dosar chitanta tradusa de un traducator autorizat.
Termen de rezolvare: 3 luni
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
3. Înscrierea actelor de stare civilă emise de autorităţile spaniole (vezi documetul)
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
4. Titlul de călătorie (vezi documentul)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
5. Asistenţă consulară (vezi documentul)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
6. Îmbolnăvire în străinătate (vezi documentul)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
7. Obţinerea paşaportului simplu electronic (vezi documentul)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Multumesc Consulatului Romaniei in Castellon pentru facilitarea acestor informatii atat de utile celor ce suntem plecati din tara.
O zi buna!
Ionel Scrofan

Scrisoare deschisă către senatorul Badea: „Ne-aţi împins să ne luăm lumea în cap”

1 comentariu

Un român aflat la lucru în străinătate a răspuns la scrisoarea senatorului PDL Viorel-Riceard Badeacu prilejul Zilei naţionale a românilor de pretutindeni. Ioan-Florin Florescu (foto), un român din Scoţia, a răspuns de Anul Nou, printr-o scrisoare în care spune:

„Ne-aţi împins, pe mine şi pe alte milioane de compatrioţi, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinţii şi prietenii şi să ne căutăm pe aiurea pâinea şi dreptatea„, scrie românul.

Ioan-Florin Florescu care a emigrat în Scoţia, unde livrează mâncare la un restaurant indian, se declară, în mod ironic, nedemn de felicitările adresate de parlamentar. El a fost cercetător ştiinţific la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, dar a plecat de acasă descurajat de condiţiile în care era obligat să muncească şi să trăiască în propria ţară.

„Dacă vă pasă atât de mult de valorile şi tradiţiile româneşti, de ce nu mi-aţi scris, dvs. sau colegii dvs. pe când eram în ţară?”

Mesajul lui Viorel Badea

„Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni”. Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i aşa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile…”, scrie Ioan-Florin Florescu. Iată mai jos mesajul senatorului Badea (foto stânga), de 1 Decembrie.

Dragi români de pretutindeni,

Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni” vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti.
Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Doresc să vă
felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României”. Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani români de pretutindeni!
Viorel Badea, Senator Pentru românii din Europa şi Asia, Preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Răspunsul lui Ioan-Florin Florescu

Dragă Domnule Senator Viorel Badea,

Sînt şi eu unul dintre „românii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu ştiam, „Zilei românilor de pretutindeni”. Vă mulţumesc pentru caldele urări şi îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă priveşte pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresaţi. Nu am adus nici o „contribuţie” comunităţii care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile româneşti”, nu practic sport de performanţă sub drapelul ţării, iar singurul domeniu în care „excelez” deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orăşel scoţian.
Alta ar fi fost însă situaţia dacă mi-aţi fi scris, dvs. sau unul dintre numeroşii dvs. colegi din Parlament, acum şase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni”, ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iaşi.
Aş fi putut să vă răspund că sînt cercetător ştiinţific la Universitatea Al. I. Cuza şi că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediţie critică a celei mai vechi Biblii româneşti (ştiaţi că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediţie critică?). M-aş fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanţă sub drapelul ţării, cum spuneţi, şi m-aş fi lăudat că am dus şi eu puţin din „graiul ţării” mele pe la Paris şi Geneva, sau că mi-am petrecut şapte ani printre vechile manuscrise româneşti, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-aţi scris, nici eu nu v-am răspuns. Aşa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieţi tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, şi ne-am alăturat şi noi „românilor de pretutindeni” care îşi caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în ţară?

Ca să îmi arătaţi că vă pasă?

Dacă vă pasă atît de mult de „valorile şi tradiţiile româneşti”, de ce nu mi-aţi scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în ţară? De ce nu m-aţi întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu şi colegele mele, tineri doctori în filologie şi slujbaşi ai culturii române pentru care suspinaţi acum? V-aş fi rugat atunci, dacă ştiam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceţi ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente.
V-aş fi chemat la Iaşi să vedeţi cum trăieşte de pe o zi pe alta un antrenor de performanţă, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, şi cum nişte copii devotaţi se antrenează să devină campioni pe podelele roase şi pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală.

V-aş fi dus prin oraş şi v-aş fi arătat Filarmonica ieşeană, care de zece ani stă să se prăbuşească sub schele, şi Teatrul Naţional, mutat într-un cub de carton. şi la urma urmei, dacă tot invocaţi acum cuvintele lui Sadoveanu şi îndemnul „să devenim un popor vrednic”, v-aş fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, minţit, furat şi umilit în ţara mea.

Şi că am obosit să devin „vrednic” printre şmecheri, canalii politice şi „băieţi deştepţi”.
Dar, repet, nici dvs. nu m-aţi întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Şi atunci, de ce m-aţi găsit tocmai acum? Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiţi pe emigranţii români cu ocazia unei aşa-zise „zile a românilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni”, există doar o singură zi a românilor şi a României din care găştile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine şi pe alte milioane de compatrioţi, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinţii şi prietenii şi să ne căutăm pe aiurea pîinea şi dreptatea.
Ce sărbătoare vedeţi în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărţite, pentru fraţii şi prietenii lăsaţi în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni” ai căror copii s-au spînzurat în ţară de dorul lor. Si, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă.
Iertaţi-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiţi dvs. de „valorile româneşti”. Ocupaţi-vă de ele în ţară, acolo unde „cultura şi valorile româneşti” sînt lăsate în paragină. Şi v-aş mai ruga ceva. Sînteţi totuşi un reprezentant al clasei politice româneşti. Aveţi decenţa de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”.

În Franţa am cunoscut un om care şi-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoşi. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiţi eroii din decembrie ’89.
La sfîrşit, aş vrea să vă asigur că nu mi-e ruşine că sînt român. Aşa mi-am învăţat şi fetele, să nu le fie ruşine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e ruşine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aş cere să păstraţi măcar distanţa tăcerii?

Ioan-Florin Florescu

Criza si patriotism (de Dan Tapalaga)

Lasă un comentariu

Articol preluat de pe hotnews.com.

De Ziua nationala a Romaniei avem multe intrebari si spaime, putine certitudini. Exista astazi – si nu doar la noi – tentatia de a supralicita identitatea nationala. Este, poate, si un efect al crizei economice, care schimba azi fata Europei. In astfel de vremuri tulburi, intra in actiune spaima colectiva de ziua de maine, teama de disparitie in neantul istoriei. Cand totul ne fuge de sub picioare, avem nevoie de repere, de borne fixe. Or, pe romani pare sa-i lege, culmea, voluptatea injuraturii, placerea de a-si denigra propria tara. Si gasesc destule motive reale dar multi nu fac nimic pentru a schimba ceva.

Ce inseamna, azi, sa-ti iubesti tara? Cat mai conteaza identitatea nationala intr-o Europa in care conceptul de stat-natiune, lansat acum doua secole, in timpul revolutiei franceze, s-a perimat? Am voie astazi sa iubesc una, doua sau trei patrii in acelasi timp? Una poate fi tara de origine, de care ma leaga traditia, memoria si un set de valori. Alta poate fi tara de adoptie (Spania, Italia, Franta etc), care ma seduce printr-un contract social mai corect, prin perspectiva unei vieti mai bune. In fine, ultima mea patrie ar putea fi chiar spatiul acesta vast si compozit, care s-ar putea transforma intr-o zi in Statele Unite ale Europei. 

Si apoi, cum iti iubesti tara? Lozincile nationaliste de tipul „romanii sunt calzi si ospitalieri, Romania are peisaje si traditii frumoase” sunt rezultatul contemplatiei fara sens, deseori un fals grosolan. Acesta este un mod primitiv de a-ti exprima dragostea egoista de patrie. Un fel de amor prorpiu gaunos si sterp, care nu intoarce nimic. Sa-ti iubesti cu adevarat tara inseamna sa te doara tot ce-i mai rau, mai putred si mai urat in ea. Daca iti pasa cu adevarat de viitorul natiei tale,  lupta pentru a schimba ceva, chiar si cand majoritatea iti va fi potrivnica.

Iti iubesti tara cand iti pasa de binele celorlalti, nu doar de propriul confort. Cand faci mai mult decat sa deschizi simplu gura pentru a injura. Ar fi mai potrivit sa nu-ti strigi public dragostea de tarisoara ta, cu lozinci sforaitoare si aiureli etnocentriste. Respectul fata de trecutul recent sau indepartat, cultivarea memoriei si a personajelor solare din istorie, sunt esentiale in definirea patriotismului, pentru a putea glorifica, ierta sau razbuna, dupa caz.

Mai inseamna sa accepti, uneori, zadarnicia efortului tau, sa te bati pentru cauze pierdute, sa intelegi ca schimbarile se produc mai lent decat ritmul vietii tale si ca generatiile viitoare vor culege, poate, roadele zbaterilor de astazi. Apoi, de ce n-ar fi munca onesta de fiecare zi, viata traita respectand reguli si principii, o forma onorabila de patriotism? Forta unei natiuni sta in capacitatea unor mase critice de indivizi de a trage cu totii in aceeasi directie, avand sanse egale, sta in institutii functionale si eficiente. Doar de aici se poate naste, in final, si sentimentul mandriei de a fi roman sau german.

La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde iti este bine. Pana la urma va trebui sa intelegem asta cu totii.

Mai avem apoi de facut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie sa reusim un salt mental, de la patriotismul local si cel national la un fel de patriotism european, daca-i putem spune asa. Asta inseamna sa ne dorim cu adevarat valorile occidentale, sa traim cu ele in noi.

Sentimenul national se destrama si din cauza ca guvernele pierd tot mai multa putere, transferata catre Burxelles sau catre finantatori externi. In consecinta, elita politica locala are si ea motive de ingrijorare. In aceste zile se discuta soarta Europei. Cata suveranitate mai trebuie cedata catre Bruxelles in chestiuni economice? Cat sunt dispuse sa cedeze marile puteri? Vom avea, in fine, sa o guvernanta economica europeana? Constitutiile multor tari vor trebui schimbate pentru a permite acest lucru. Daca euro se va prabusi, ne vom intoarce la nationalismele si patriotismele noastre locale, luptandu-ne mizerabil pentru iluzorii salvari individuale.

Europa de astazi, asa cum functioneaza ea, descurajeaza efuziunile patriotarde, insa criza economica scoate la suprafata monstrii xenofobiei. Intr-un spatiu fara granite, strabatut in lung si-n lat de valuri de imigranti, sentimentul apartenentei se dizolva accelerat. Insa discursul anti-imigrationist agitat de extremisti, trezeste alte resentimente. Acestea nu au nimic de-a face cu patriotismul, ci cu barbaria in stare pura.

Elita politica de la Bucuresti are obligatia sa mentina cu orice pret Romania in interiorul Uniunii Europene. O alta misiune este sa o introduca intr-o buna zi in clubul celor 17 (Euro). Mai trebuie sa inteleaga apoi ca aceasta tara are inca nevoie de biciul extern pentru a putea progresa.  Isi dispretuiesc poporul acei politicieni care, in numele unei demnitati nationale prost intelese, cauta sa elibereze acum Romania de mecanismele de monitorizare instalate de Comisia Europeana sau de Fondul Monetar International. Pana una alta, ele ne garanteaza mersul inainte.

Multi vad in cedarea de suveranitate catre Bruxelles (legilativa si economica) un atentat la insasi fiinta nationala. Auziti destui politicieni romani care vorbesc cu dispret de Bruxelles, numindu-l Inalta Poarta in sens peiorativ. Altii deplang statutul de „colonie” pe care l-ar avea Romania in raport cu alte tari UE, adresandu-se astfel sensibilitatilor nationalist – primitive. Toti acesti politicieni viseaza in taina la iesirea de pe orbita valorilor occidentale si revenirea la vremurile cand puteau dispune in mod discretionar de puterea lor.

Copiii şi soţii/soţiile românilor cu drept de muncă nu vor mai avea restricţii pe piaţa muncii

2 comentarii

Articol preluat de pe adevarul.es

La solicitarea României, Spania „relaxează” interdicţiile la muncă pentru români. Măsura nu se va aplica, însă, decât soţilor şi copiilor celor care au deja drept la muncă, nu şi altor categorii de rude.

Autorităţile spaniole au revenit asupra unor aspecte ale restricţiilor la muncă aplicate cetăţenilor români în Spania, a anunţat, printr-un comunicat, Ambasada României la Madrid.

„Având în vedere informaţiile şi sesizările cetăţenilor români aflaţi în Spania, Ambasada României la Madrid, prin intermediul ataşatului pe probleme de muncă şi probleme sociale, a solicitat şi a obţinut modificarea, de către Ministerul Muncii şi Imigraţiei din Spania, a instrucţiunilor privind reactivarea perioadei tranzitorii şi a restricţiilor impuse cetăţenilor români la accesul pe piaţa muncii spaniole, din 22 iulie 2011”, se arată în comunicatul amintit.

Potrivit noilor clarificări ale instrucţiunilor de aplicare a măsurii de restricţionare a pieţei muncii pentru românii din Spania:

– Soţul/soţia şi copiii sub vârsta de 21 de ani (sau şi pste 21, dacă se află în întreţinerea părinţilor) ai cetăţenilor români cu acces liber pe piaţa munii (respectiv angajat, şomer sau „demandante de empleo”, adică în căutarea activă a unui loc de muncă) nu au nevoie de permis de muncă. De acest drept beneficiază EXCLUSIV soţul/soţia şi copiii cetăţenilor români cu acces liber la piaţa muncii (Nu este valabil şi pentru părinţi, fraţi, surori etc.)

În vederea aplicării corecte şi unitare a acestor instrucţiuni, Ministerul Muncii şi Imigraţiei spaniol a distribuit clarificările respective tuturor Birourilor pentru Străini de pe teritoriul Spaniei, precum şi instituțiilor cu responsabilităţi în relaţia cu cetăţenii români aflaţi pe teritoriul spaniol.

Ambasada României la Madrid, prin intermediul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale sociale este, în continuare, la dispoziţia celor interesaţi, pentru întrebări şi sesizări privind aplicarea, de către autorităţile spaniole, a măsurii menţionate mai sus, la adresa de e-mail: mihaela.nica@embajadaderumania.es

Older Entries