Ghid de instalare Mandriva Linux 2009 Free

Datorită celor de la Mandrivausers (cărora le mulțumesc pentru dedicația şi munca depusă în folosul comunităţii) avem posibilitatea să descărcăm în format pdf, un manual de instalare al distribuției de linux, Mandriva 2009. Vi-l recomand, mai ales pentru faptul ca e în limba română dar şi pentru că e foarte bine structurat.  E util pentru cei ce nu știu nimic despre linux și pentru cei care mai bâjbâie câte un pic (cazul meu).

mandriva-screenshot

Click aici pentru a-l descărca.

Numai bine !

Ionel Scrofan

Despre Linux

Ca să ne facem o idee:

Iar filozofia ce guvernează lumea open source e cam aşa:

Libertatea nu are preţ !

Nu cumpărați sclavia, încercați pe gratis libertatea, sună mai bine….

Numai bine !

Ionel Scrofan

Istoria Linux -IV-

Asadar s-a ajuns deja la un sitem linux minimal, functional…
S-a ajuns acum ca Linus sa se confrunte cu nimeni altul decât Andrew Tanenbaum, marele profesor care a scris MINIX-ul. Într-un mesaj către Linus, Tanenbaum a comentat:“Încă îmi menţin punctul de vedere că a proiecta un nucleu monolitic în1991 e o eroare fundamentală. Fii recunoscător că nu eşti elevul meu. N-ai primi o notă mare pentru un asemenea proiect:-)”
Linus a admis mai târziu că acesta era cel mai slab aspect al dezvoltării Linux-ului. Tanenbaum era cu siguranţă un profesor faimos, şi cuvintele sale contau. Dar s-a înşelat în legătură cu Linux-ul, căci Linus era un tip încăpăţânat care nu admitea eşecul.
Tanenbaum a remarcat de asemenea că “Linux-ul este demodat”.
Acum era rândul noii generaţii Linux. Susţinut de puternica comunitate Linux, Linus i-a dat lui Tanenbaum o replică ce pare mai potrivită:

“Slujba dvs. este aceea de profesor şi cercetător: Asta este o scuză al naibii de bună pentru câteva dintre lipsurile minix-ului.”
(Linus Torvalds către Andrew Tanenbaum)

Şi munca a continuat. În curând mai mult de o sută de oameni s-au alăturat taberei Linux-ului. Apoi mii. Apoi sute de mii. Nu mai era doar o jucărie pentru hackeri. Completat cu un surplus de programe din proiectul GNU, Linux-ul era gata de adevărata confruntare. A fost licenţiat sub GNU General Public License, astfel asigurându-se că oricine va putea copia, studia şi schimba codurile sursă pe gratis. Studenţii şi programatorii l-au devorat.
În curând, au intervenit distribuitorii comerciali. Linux-ul propriu-zis era, şi este încă pe gratis. Ceea ce au făcut distribuitorii a fost să compileze software-uri variate şi să le adune într-un format care să semene cu celelalte sisteme de operare cu care oamenii erau mai obişnuiţi. Red Hat, Caldera, Debian şi alte companii au avut un ecou considerabil printre utilizatorii din toată lumea. Cu noile interfeţe Graphical User (KDE, GNOME ) Linux-ul a devenit foarte popular.
Între timp, lucruri uimitoare se întâmplau cu Linux-ul. Pe lângă PC-uri, Linux-ul a fost importat în multe alte platforme. Linux a fost transformat astfel încât să funcţioneze pe handhold-urile PalmPilot produse de compania 3Com. Google a facut primul sistem pentru telefoane mobile bazat pe Linux (Android).Tehnologia combinată a permis ca un mare număr de aparate Linux să fie combinate într-o singură entitate, un computer paralel. În aprilie 1996, cercetătorii de la Laboratorul Naţional Los Alamos au utilizat Linux-ul ca să se folosească de 68 de PC-uri ca de un singur computer paralel, pentru a simula undele de şoc atomice. Dar spre deosebire de alte Supercomputere care costau o avere, acesta era destul de ieftin. Acest supercomputer improvizat a costat doar $152 000, incluzând munca (de a conecta cele 68 de PC-uri prin cablu) – cam o zecime din preţul unei maşini comerciale echivalente. El ajungea la o viteză de vârf de 19 bilioane de calcule pe secundă, ceea ce îl situa pe locul 315 în topul celor mai puternice computere din lume. Şi în plus, era robust. Trei luni mai târziu, încă nu avea nevoie să fie reiniţializat.
Cel mai bun lucru în legătură cu Linux-ul în prezent este fanatismul pe care îl generează. De câte ori apare o nouă piesă de hardware, nucleul Linux-ului este transformat astfel încât să se profite de ea. De exemplu, la câteva săptămâni după introducerea microprocesorului Intel Xeon®, nucleul Linux era transformat şi era gata pentru acesta. A fost de asemenea adaptat pentru folosirea în Alpha, Mac, PowerPC, şi chiar pentru palmtop-uri, un atribut pe care nu îl au alte sistem de operare. Şi îşi continuă călătoria în noul mileniu, cu acelaşi entuziasm cu care a luat naştere în 1991.
Cât despre Linus, el rămâne un om simplu. Spre deosebire de Bill Gates, el nu este un miliardar. După încheierea studiilor, s-a mutat în Statele Unite unde a lucrat în cadrul Transmeta Corporation. După conducerea unui proiect de cercetare ultrasecret, Transmetta a lansat procesorul CruoseTM. Linus a fost un membru activ al echipei de cercetare. Recent căsătorit cu Tove, el este tatăl mândru al unei fetiţe, Patricia Miranda Torvalds. Până în ziua de azi, el rămâne cel mai faimos programator din lume. Adorat de comunităţile informaticienilor din întreaga lume, Linus este pe departe cel mai popular programator de pe planetă.

Istoria Linux – I -

Cel mai mare inamic al cunoaşterii nu este ignoranţa, ci lipsa dorinţei de a afla.
Stephen Hawking

M-am gândit să scriu câte ceva despre linux şi am considerat cà cel mai potrivit ar fi să scriu despre începuturile filozofiei opensource – Linux. Aşadar la treabă:

Filozofia soft-ului liber este compusà din ideea de cunoaştere şi de dorinţa de libertate.

Oamenii ar trebui să aibă libertatea de a utiliza un produs şi să poată avea posibilitatea (dacă doresc) să ajungă la “materia prima” (codul sursă) din care este făcut acel bun, astfel să poată înţelege cum funcţionează. Să nu uitam că tot ce se cunoaşte azi, în orice domeniu, toate aceste cunoştinţe au fost dobândite cu ajutorul întregii omeniri, fiecare individ contribuind de-a lungul miilor de ani, într-o mai mare sau mai mică măsură cu grăuntele său de înţelepciune, astfel ajungându-se la inteligenţa universală de care ne bucuram în acest moment.

În lumea software, odată creat un program, pentru a-l multiplica nu există niciun cost adiţional, astfel toată lumea interesată poate avea acces la respectivul produs. În informatică exista posibilitatea de a copia un program creat, fără probleme şi de câte ori dorim.

Să dăm lumii ce aparţine lumii !

În spiritul acestei filozofii, la începuturile mişcării opensource, bazele au fost puse de către doua personaje fără de care linuxul şi libertatea software nu ar fi putut exista şi anume: Richard Stallman şi Linus Torvalds

Haideţi să vedem cine e Richard Stallman:

În anul 1971, fiind student în anul I la fizica la Universitatea Harvard, Stallman s-a evidenţiat prin ascuţimea mintii, devenind un adevărat hacker la Laboratorul de Inteligenta Artificiala (AI) de la MIT. În acele timpuri, până şi marile companii distribuiau soft liber, iar programatorii puteau să lucreze şi sa coopereze unii cu alţii fără nicio restricţie.

Acest lucru avea să se schimbe la începutul anilor 80. Aproape tot softul scris pana în acel moment s-a transformat în soft proprietar, iar cei care-l deţineau nu doreau ca ingineri de la alte companii rivale sa lucreze şi să aibă acces la sursele programelor, astfel nemaiexistând acea cooperare între softisti. Acest lucru l-a determinat pe Stallman să creeze organizaţia non-profit Free Software Foundation (Fundatia pentru un Soft Liber).

Pe 27 septembrie 1983 Stallman a anunţat în mai multe grupuri de ştiri Usenet că a început lucrul la proiectul GNU, proiect în care s-a încercat crearea un sistem de operare complet liber. În 1985, la 3 ani de la publicarea manifestului GNU, Stallman îşi declară intenţiile şi motivaţiile pentru a crea o alternativă liberă al unui sistem de operare tip Unix, care este numit GNU (GNU Nu-i Unix). În anul 1989, Stallman, inventează conceptul de copyleft, care a fost utilizat în GNU General Public License (de obicei cunoscut sub denumirea de “GPL”). Cea mai mare parte a sistemului GNU, cu excepţia de bază, a fost finalizat cam în acelaşi timp. S-a potrivit ca o mănuşa cu ceea ce Linus a creat până în acel moment, eforturile celor doi, cu toate că nu se cunoşteau personal, au fost canalizate în scopul atingerii aceluiaşi ideal şi anume setea de cunoaştere în deplină libertate. În 1991, Linus Torvalds a lansat kernel-ului Linux în conformitate cu termenii GPL, complet şi în completarea unui sistem de operare GNU, GNU / Linux.

Ionel Scrofan

VA URMA