Scrisoare deschisă către senatorul Badea: “Ne-aţi împins să ne luăm lumea în cap”

Un român aflat la lucru în străinătate a răspuns la scrisoarea senatorului PDL Viorel-Riceard Badeacu prilejul Zilei naţionale a românilor de pretutindeni. Ioan-Florin Florescu (foto), un român din Scoţia, a răspuns de Anul Nou, printr-o scrisoare în care spune:

“Ne-aţi împins, pe mine şi pe alte milioane de compatrioţi, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinţii şi prietenii şi să ne căutăm pe aiurea pâinea şi dreptatea“, scrie românul.

Ioan-Florin Florescu care a emigrat în Scoţia, unde livrează mâncare la un restaurant indian, se declară, în mod ironic, nedemn de felicitările adresate de parlamentar. El a fost cercetător ştiinţific la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, dar a plecat de acasă descurajat de condiţiile în care era obligat să muncească şi să trăiască în propria ţară.

“Dacă vă pasă atât de mult de valorile şi tradiţiile româneşti, de ce nu mi-aţi scris, dvs. sau colegii dvs. pe când eram în ţară?”

Mesajul lui Viorel Badea

“Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, “Zilei românilor de pretutindeni”. Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i aşa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile…”, scrie Ioan-Florin Florescu. Iată mai jos mesajul senatorului Badea (foto stânga), de 1 Decembrie.

Dragi români de pretutindeni,

Cu prilejul “Zilei românilor de pretutindeni” vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti.
Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: “Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia “Zilei Naţionale a României”. Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani români de pretutindeni!
Viorel Badea, Senator Pentru românii din Europa şi Asia, Preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Răspunsul lui Ioan-Florin Florescu

Dragă Domnule Senator Viorel Badea,

Sînt şi eu unul dintre “românii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu ştiam, “Zilei românilor de pretutindeni”. Vă mulţumesc pentru caldele urări şi îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă priveşte pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresaţi. Nu am adus nici o “contribuţie” comunităţii care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic “valorile româneşti”, nu practic sport de performanţă sub drapelul ţării, iar singurul domeniu în care “excelez” deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orăşel scoţian.
Alta ar fi fost însă situaţia dacă mi-aţi fi scris, dvs. sau unul dintre numeroşii dvs. colegi din Parlament, acum şase luni, cînd încă nu eram un român “de pretutindeni”, ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iaşi.
Aş fi putut să vă răspund că sînt cercetător ştiinţific la Universitatea Al. I. Cuza şi că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediţie critică a celei mai vechi Biblii româneşti (ştiaţi că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediţie critică?). M-aş fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanţă sub drapelul ţării, cum spuneţi, şi m-aş fi lăudat că am dus şi eu puţin din “graiul ţării” mele pe la Paris şi Geneva, sau că mi-am petrecut şapte ani printre vechile manuscrise româneşti, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-aţi scris, nici eu nu v-am răspuns. Aşa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieţi tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, şi ne-am alăturat şi noi “românilor de pretutindeni” care îşi caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în ţară?

Ca să îmi arătaţi că vă pasă?

Dacă vă pasă atît de mult de “valorile şi tradiţiile româneşti”, de ce nu mi-aţi scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în ţară? De ce nu m-aţi întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu şi colegele mele, tineri doctori în filologie şi slujbaşi ai culturii române pentru care suspinaţi acum? V-aş fi rugat atunci, dacă ştiam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceţi ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente.
V-aş fi chemat la Iaşi să vedeţi cum trăieşte de pe o zi pe alta un antrenor de performanţă, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, şi cum nişte copii devotaţi se antrenează să devină campioni pe podelele roase şi pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală.

V-aş fi dus prin oraş şi v-aş fi arătat Filarmonica ieşeană, care de zece ani stă să se prăbuşească sub schele, şi Teatrul Naţional, mutat într-un cub de carton. şi la urma urmei, dacă tot invocaţi acum cuvintele lui Sadoveanu şi îndemnul “să devenim un popor vrednic”, v-aş fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, minţit, furat şi umilit în ţara mea.

Şi că am obosit să devin “vrednic” printre şmecheri, canalii politice şi “băieţi deştepţi”.
Dar, repet, nici dvs. nu m-aţi întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Şi atunci, de ce m-aţi găsit tocmai acum? Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiţi pe emigranţii români cu ocazia unei aşa-zise “zile a românilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor “de pretutindeni”, există doar o singură zi a românilor şi a României din care găştile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine şi pe alte milioane de compatrioţi, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinţii şi prietenii şi să ne căutăm pe aiurea pîinea şi dreptatea.
Ce sărbătoare vedeţi în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărţite, pentru fraţii şi prietenii lăsaţi în urmă, sau pentru acei “români de pretutindeni” ai căror copii s-au spînzurat în ţară de dorul lor. Si, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli “pretutindeni”, ci doar acasă.
Iertaţi-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiţi dvs. de “valorile româneşti”. Ocupaţi-vă de ele în ţară, acolo unde “cultura şi valorile româneşti” sînt lăsate în paragină. Şi v-aş mai ruga ceva. Sînteţi totuşi un reprezentant al clasei politice româneşti. Aveţi decenţa de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea “celor ce au luptat pentru libertatea poporului”.

În Franţa am cunoscut un om care şi-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoşi. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiţi eroii din decembrie ’89.
La sfîrşit, aş vrea să vă asigur că nu mi-e ruşine că sînt român. Aşa mi-am învăţat şi fetele, să nu le fie ruşine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e ruşine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aş cere să păstraţi măcar distanţa tăcerii?

Ioan-Florin Florescu

Criza si patriotism (de Dan Tapalaga)

Articol preluat de pe hotnews.com.

De Ziua nationala a Romaniei avem multe intrebari si spaime, putine certitudini. Exista astazi – si nu doar la noi – tentatia de a supralicita identitatea nationala. Este, poate, si un efect al crizei economice, care schimba azi fata Europei. In astfel de vremuri tulburi, intra in actiune spaima colectiva de ziua de maine, teama de disparitie in neantul istoriei. Cand totul ne fuge de sub picioare, avem nevoie de repere, de borne fixe. Or, pe romani pare sa-i lege, culmea, voluptatea injuraturii, placerea de a-si denigra propria tara. Si gasesc destule motive reale dar multi nu fac nimic pentru a schimba ceva.

Ce inseamna, azi, sa-ti iubesti tara? Cat mai conteaza identitatea nationala intr-o Europa in care conceptul de stat-natiune, lansat acum doua secole, in timpul revolutiei franceze, s-a perimat? Am voie astazi sa iubesc una, doua sau trei patrii in acelasi timp? Una poate fi tara de origine, de care ma leaga traditia, memoria si un set de valori. Alta poate fi tara de adoptie (Spania, Italia, Franta etc), care ma seduce printr-un contract social mai corect, prin perspectiva unei vieti mai bune. In fine, ultima mea patrie ar putea fi chiar spatiul acesta vast si compozit, care s-ar putea transforma intr-o zi in Statele Unite ale Europei. 

Si apoi, cum iti iubesti tara? Lozincile nationaliste de tipul “romanii sunt calzi si ospitalieri, Romania are peisaje si traditii frumoase” sunt rezultatul contemplatiei fara sens, deseori un fals grosolan. Acesta este un mod primitiv de a-ti exprima dragostea egoista de patrie. Un fel de amor prorpiu gaunos si sterp, care nu intoarce nimic. Sa-ti iubesti cu adevarat tara inseamna sa te doara tot ce-i mai rau, mai putred si mai urat in ea. Daca iti pasa cu adevarat de viitorul natiei tale,  lupta pentru a schimba ceva, chiar si cand majoritatea iti va fi potrivnica.

Iti iubesti tara cand iti pasa de binele celorlalti, nu doar de propriul confort. Cand faci mai mult decat sa deschizi simplu gura pentru a injura. Ar fi mai potrivit sa nu-ti strigi public dragostea de tarisoara ta, cu lozinci sforaitoare si aiureli etnocentriste. Respectul fata de trecutul recent sau indepartat, cultivarea memoriei si a personajelor solare din istorie, sunt esentiale in definirea patriotismului, pentru a putea glorifica, ierta sau razbuna, dupa caz.

Mai inseamna sa accepti, uneori, zadarnicia efortului tau, sa te bati pentru cauze pierdute, sa intelegi ca schimbarile se produc mai lent decat ritmul vietii tale si ca generatiile viitoare vor culege, poate, roadele zbaterilor de astazi. Apoi, de ce n-ar fi munca onesta de fiecare zi, viata traita respectand reguli si principii, o forma onorabila de patriotism? Forta unei natiuni sta in capacitatea unor mase critice de indivizi de a trage cu totii in aceeasi directie, avand sanse egale, sta in institutii functionale si eficiente. Doar de aici se poate naste, in final, si sentimentul mandriei de a fi roman sau german.

La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde iti este bine. Pana la urma va trebui sa intelegem asta cu totii.

Mai avem apoi de facut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie sa reusim un salt mental, de la patriotismul local si cel national la un fel de patriotism european, daca-i putem spune asa. Asta inseamna sa ne dorim cu adevarat valorile occidentale, sa traim cu ele in noi.

Sentimenul national se destrama si din cauza ca guvernele pierd tot mai multa putere, transferata catre Burxelles sau catre finantatori externi. In consecinta, elita politica locala are si ea motive de ingrijorare. In aceste zile se discuta soarta Europei. Cata suveranitate mai trebuie cedata catre Bruxelles in chestiuni economice? Cat sunt dispuse sa cedeze marile puteri? Vom avea, in fine, sa o guvernanta economica europeana? Constitutiile multor tari vor trebui schimbate pentru a permite acest lucru. Daca euro se va prabusi, ne vom intoarce la nationalismele si patriotismele noastre locale, luptandu-ne mizerabil pentru iluzorii salvari individuale.

Europa de astazi, asa cum functioneaza ea, descurajeaza efuziunile patriotarde, insa criza economica scoate la suprafata monstrii xenofobiei. Intr-un spatiu fara granite, strabatut in lung si-n lat de valuri de imigranti, sentimentul apartenentei se dizolva accelerat. Insa discursul anti-imigrationist agitat de extremisti, trezeste alte resentimente. Acestea nu au nimic de-a face cu patriotismul, ci cu barbaria in stare pura.

Elita politica de la Bucuresti are obligatia sa mentina cu orice pret Romania in interiorul Uniunii Europene. O alta misiune este sa o introduca intr-o buna zi in clubul celor 17 (Euro). Mai trebuie sa inteleaga apoi ca aceasta tara are inca nevoie de biciul extern pentru a putea progresa.  Isi dispretuiesc poporul acei politicieni care, in numele unei demnitati nationale prost intelese, cauta sa elibereze acum Romania de mecanismele de monitorizare instalate de Comisia Europeana sau de Fondul Monetar International. Pana una alta, ele ne garanteaza mersul inainte.

Multi vad in cedarea de suveranitate catre Bruxelles (legilativa si economica) un atentat la insasi fiinta nationala. Auziti destui politicieni romani care vorbesc cu dispret de Bruxelles, numindu-l Inalta Poarta in sens peiorativ. Altii deplang statutul de “colonie” pe care l-ar avea Romania in raport cu alte tari UE, adresandu-se astfel sensibilitatilor nationalist – primitive. Toti acesti politicieni viseaza in taina la iesirea de pe orbita valorilor occidentale si revenirea la vremurile cand puteau dispune in mod discretionar de puterea lor.

Copiii şi soţii/soţiile românilor cu drept de muncă nu vor mai avea restricţii pe piaţa muncii

Articol preluat de pe adevarul.es

La solicitarea României, Spania “relaxează” interdicţiile la muncă pentru români. Măsura nu se va aplica, însă, decât soţilor şi copiilor celor care au deja drept la muncă, nu şi altor categorii de rude.

Autorităţile spaniole au revenit asupra unor aspecte ale restricţiilor la muncă aplicate cetăţenilor români în Spania, a anunţat, printr-un comunicat, Ambasada României la Madrid.

“Având în vedere informaţiile şi sesizările cetăţenilor români aflaţi în Spania, Ambasada României la Madrid, prin intermediul ataşatului pe probleme de muncă şi probleme sociale, a solicitat şi a obţinut modificarea, de către Ministerul Muncii şi Imigraţiei din Spania, a instrucţiunilor privind reactivarea perioadei tranzitorii şi a restricţiilor impuse cetăţenilor români la accesul pe piaţa muncii spaniole, din 22 iulie 2011″, se arată în comunicatul amintit.

Potrivit noilor clarificări ale instrucţiunilor de aplicare a măsurii de restricţionare a pieţei muncii pentru românii din Spania:

- Soţul/soţia şi copiii sub vârsta de 21 de ani (sau şi pste 21, dacă se află în întreţinerea părinţilor) ai cetăţenilor români cu acces liber pe piaţa munii (respectiv angajat, şomer sau “demandante de empleo”, adică în căutarea activă a unui loc de muncă) nu au nevoie de permis de muncă. De acest drept beneficiază EXCLUSIV soţul/soţia şi copiii cetăţenilor români cu acces liber la piaţa muncii (Nu este valabil şi pentru părinţi, fraţi, surori etc.)

În vederea aplicării corecte şi unitare a acestor instrucţiuni, Ministerul Muncii şi Imigraţiei spaniol a distribuit clarificările respective tuturor Birourilor pentru Străini de pe teritoriul Spaniei, precum şi instituțiilor cu responsabilităţi în relaţia cu cetăţenii români aflaţi pe teritoriul spaniol.

Ambasada României la Madrid, prin intermediul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale sociale este, în continuare, la dispoziţia celor interesaţi, pentru întrebări şi sesizări privind aplicarea, de către autorităţile spaniole, a măsurii menţionate mai sus, la adresa de e-mail: mihaela.nica@embajadaderumania.es

Ne sunt incalcate drepturile in Spania!

Nu am nimic personal cu cei care ne reprezinta aici, dar trebuie sa accept faptul ca Diplomația Românească în Spania este într-un declin pronunțat. Suntem singuri, cu toate ca avem un senator și un deputat de diaspora, care nu a făcut nimic în afara de o întâlnire cu asociațiile de romani din Spania, câteva poze pentru presa și unde s-a servit “apa de ploaie”.

Mai de ochii lumii, mai de gura presei,  deputatul Wiliam Branza publica pe siteul personal, un articol unde ne cere sa completat un formular  unde sa semnalam faptul ca drepturile ne sunt încălcate, cu toate ca, la întâlnirea cu Asociațiile de romani, la Ambasada Romana din Madrid, ni se dădeau asigurări ca nu trebuie sa își facă griji niciun roman ce a muncit pana acum în Spania (înainte de 22 iulie 2011). Nimic mai fals!! Citiți legea și o sa vedeți ca nu e chiar asa.

Mesajul deputatului:

”Sesizează-mă  dacă dreptul la muncă îți este încălcat!” este campania pe care am inițiat-o postând pe site-ul meu  www.williampdleuropa.eu/contact  un formular prin care fiecare dintre dumneavoastră, sub protecția confidențialității, puteți reclama încălcări ale dreptului la muncă.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați răspuns apelului meu și mi-ați transmis problemele de muncă pe care le întâmpinați înSpania ca urmare a restricțiilor impuse de autoritățile spaniole. Asta cu atât mai mult cu cât únele situații semnalate sunt foarte grave pentru că, mii de români din Spania ar rămâne fără veniturile care să le asigure traiul de zi cu zi,în această perioadă când se apropie deschiderea anului școlar iar cheltuielile cresc considerabil. Le-am solicitat colaboratorilor mei să mergă în cât mai multe zone ale Spaniei pentru a vedea clar care este situația, să ne convingem că autoritățile spaniole respectă dreptul la muncă al românilor  pentru că înțelegem că este criză și fiecare stat trebuie să își protejeze cetățenii,dar autoritățile spaniole un trebuie să uite că românii și-au adus un aport considerabil în dezvoltarea și modernizarea țăriilor și trebuiesc respectați, ca orice alt cetățean european .

Am rugămintea să vă alăturați acestei inițiative și să le mulțumim spaniolilor pentru ospitalitatea cu care ne-au primit, dar să le reamintim că noi românii ca și spaniolii suntem cetățeni europeni, iar mobilitatea este foarte importantă pentru dezvoltarea statelor și fiecare are dreptul de a-și alege țara unde vrea să trăiască și să muncească.

În așteptarea răspunsurilor dumnevoastră, vă mulțumesc încă o dată pentru colaborare.

 Cu prietenie,

William Brânză

E deajuns sa citești legea și sa constați ca poți fi afectat de aceasta lege, și multi deja au pierdut dreptul la munca, chiar dacă au muncit legal multi ani în Spania, prin simplu fapt ca nu s-au înscris la INEM în căutarea unui loc de munca (cu toate ca e opțional).  Dle Deputat de Diaspora, dle Branza, pana acum nu s-a văzut nicio mișcare! Ce mai așteptați?

Cred ca va trebui sa ne descurcam singuri, iar dvs la fel d-le Brânza la următoarele alegeri!

Dati click aici pentru a citi legea

Haideți sa ne unim și sa ne mobilizam, sa facem un pic de zgomot,  nu putem fi tratați ca cetățeni ai UE de second hand. Măcar sa ne apăram dreptul dobândit cu greu în străinătate, acel de a munci!

Aștept comentariile și propunerile dvs.

Toate cele bune !

Ionel Scrofan

Discriminare pe pe piata muncii din Spania?

Am preluat mesajul din partea ASOCIACION HISPANO RUMANA INTEGRAMAS  pentru a ajuta la crearea unui grup sau forum de dialog între toate federațiile și asociațiile aliniate sau nealiniate la o federație, ce va avea ca scop crearea unei voci unice în apărarea drepturilor comunității românești din Spania. Aici vine:

“Dragii noştri,
Având în vedere problemele cu care se confruntă în ultima perioadă Comunitatea Română din Spania , momentele dificile prin care trecem cu toţii credem că acum mai mult ca oricând este momentul creării unui grup sau forum de dialog între toate federaţiile şi asociaţiile aliniate sau nealiniate la o federaţie. Dezbinarea grupului de asociaţii româneşti din Spania lasă imaginea unei Comunităţi Române slabe şi ne privează de posibilitatea de a face faţă într-o formă efectivă anumitor situaţii cum este cea pe care o trăim cu toţii în aceste zile. De accea propunerea ce dorim să o adresăm domniilor voastre este aceea de a crea un nucleu, ce ar include toate asociaţiile si federaţiile ce se arată dispuse în a participa la formarea unui Grup de Dialog capabil să reprezinte marea majoritate a federaţiilor şi asociaţiilor românilor din Spania. Inexistenţa unui astfel de grup duce la ineficienţă atunci cand ne prezentăm in faţa autorităţilor, atât cele române cât şi spaniole.
Din discuţiile pe care le-am avut cu mulţi dintre dumneavoastră în cadrul mai multor întrevederi avute la Ambasada României cât şi cu personalul Ambasadei ce s-a arătat dispus în a ne ceda o sală, credem că dispunem de toate premisele necesare pentru constituirea acestui Grup de Dialog.
Este de datoria nostră să dăm dovadă de unitate noi cei care îi reprezentăm pe conaţionalii noştri şi numai uniţi putem fi puternici. Este momentul ca cei peste 900.000 de români sa aibă voce prin noi toţi.
Propunerea nostră ar fi ca ziua primei reuniuni în vederea creării Grupului de Dialog să fie 10 SAU 17 septembrie 2011. În acest fel cei ce sunt în concediu în acest moment ar putea fi de asemenea prezenţi.
Oricum pentru orice relaţii, propuneri, sugerinţe vă stăm la dispoziţie la:
Email: ciprian.romann@yahoo.es sau aintegramas@yahoo.es
Telefon:912808680 / 677951757 / 644556869
Fax: 918850262.

Tema de dezbatere pe care o propunem pentru început este binenţeles aplicarea măsurii Guvernului Spaniei numărul 12728 „Orden PRE/2072/2011, de 22 de julio, por la que se publica el Acuerdo de Consejo de Ministros por el que se establece la reactivación del periodo transitorio en relación con la libre circulación de los trabajadores de Rumanía”.
Această masură a fost relativ „bine gândită” de către guvernul Spaniei. Nici o federaţie sau asociaţie nu au dispus de un jurist care sa ne avertizeze unde era capcana în formularea legii. Pe toţi ne-a „înmuiat” formularea legii ce apare sub forma: „Esta medida en ningún caso tendrá efecto alguno sobre aquellos rumanos que ya forman parte del mercado laboral español”. Pe 28 iulie a.c. la întâlnirea asociaţiilor cu ministrul muncii au fost voci ce au avertizat despre posibilitatea existenţei unei capcane in aplicarea acestei măsuri.

Totuşi credem ca această măsură este discriminatorie si profund nedreaptă cu atât mai mult cu cât este aplicată doar nouă românilor.

Acesta este punctul nostru de vedere:
În acest moment românii sunt discriminaţi in ceea ce priveşte dreptul la muncă în comparaţie cu un sudamerican de exemplu. Acest ordin al Consiliului de Miniştri spune că dacă nu eşti încadrat în muncă adică de „alta” la „INEM” sau dacă eşti în şomaj şi nu eşti la zi cu ştampilarea carnetului de şomer la data de 22 iulie 2011 înseamnă că ai pierdut dreptul la muncă pe teritoriul Spaniei(ca posibilitate de a te angaja la o firma). Să luăm in discuţie 2 exemple:

A) Un român are aici 5 ani munciţi legal, apoi are dreptul de a avea şomaj maxim un an şi 8 luni. După încă 3 luni în care a stat acasă fără să îşi găsească singur de muncă şi nu a primit nici un fel de ofertă din partea oficiului forţei de muncă de aici nu se mai duce să ştampileze carnetul de şomaj pentru că, consideră inecesar acest lucru, sau pentru că nu vrea (nu conteaza motivul) el pierde conform noii reglementări dreptul de a mai munci „por cuenta ajena” in Spania.

B) Unui cetăţean al statului „X” din Africa i se acordă azi rezidenţa de 3 ani cu drept de muncă. Lucreză cu contract 1 an şi 8 luni apoi intră în şomaj. Are dreptul (să fim generoşi) la 8 luni de şomaj. După aceea el nu se mai duce la INEM să ştampileze carnetul de şomaj(pentru că nu vrea, nu poate, etc). Conform legii de emigraţie ce se aplică persoanelor din afara UE(fiind încadrat în muncă 1 an şi 8 luni de zile din cei 3 ani) el poate sa renoveze permisul lui de rezidenţă şi de muncă dacă cu o zi înainte să împlinească cei 3 ani de rezidenţă îşi găseşte un loc de muncă deşi are carnetul de la INEM FĂRĂ SĂ FIE ŞTAMPILAT DE 6 LUNI.

Sau dacă eu sunt dat afară de la firma unde lucrez si de exemplu nu vreau şomaj trec cele 15 zile ce le acordă legea pentru a te prezenta să comunici „baja” apoi îmi găsesc de muncă în ziua a 16-cea mă duc la INEM să mă angajez dar nu mai căci noua măsură nu îmi permite acest lucru pentru ca sunt român din UE. Iar un sudamerican, indonezian, filipinez, african etc. care a obţinut primul permis de rezidentă şi muncă(cel initial cu valabilitate de un an) abia ieri poate. Iar această lege a fost aprobată şi binecuvântată de UE? Ce fel de drepturi sunt acestea? Măcar pâna să intrăm in UE, în 2007, aveam aceleaşi drepturi ca şi ceilalti emigranţi de a 2-a categorie.

Acum formăm parte din UE şi avem drepturi mai restrânse decât aceştia(în ceea ce priveşte piaţa muncii)? Mergem înapoi? Cum este posibil ca pentru un emigrant dintr-o ţară din Africa să nu aiba importanţă ştampilarea sau neştampilarea carnetului de şomaj, pentru o anumită perioadă, iar pentru un român ea să fie impedios necesară? Noi credem că asta se numeşte DISCRIMINARE în comparaţie cu alţi emigranţi. Între toţi va trebui să ne facem auziţi şi să cerem să se facă dreptate.

Apoi sunt români în Spania care au ipoteci de plătit, sau credite la bănci şi care nu aveau speranţa să primeasca un loc de muncă de la INEM(câţi dintre cei pe care îi cunoaşteţi au primit oferte de munca de la INEM?) de aceea nu şi-au ştampilat carnetul de şomaj. Pentru aceste familii o astfel de măsură e ca o condamnare dacă banca le ia casa şi vor trebui sa plătească ani de zile nu numai o chirie ci şi datoria ce rămâne la bancă după ce le este scoasă casa la licitaţie. Vor fi persoane condamnate să lucreze la negru. Exemplele pot fi nenumărate dar sunt sigur ca fiecare dintre voi vedeţi şi alte aspecte şi urmări ale acestei măsuri injuste.

Cu deosebită consideraţie
Ciprian Roman.”

Mult succes,

Ionel Scrofan

Ne trage pe sfoara guvernul Spaniei ?

In ciuda faptului că în Buletinul Oficial din 22 Iulie în care sunt publicate restricțiile de muncă pe piața Spainei pentru români, spune ca ele vor fi aplicate la fel ca în perioada 2007-2009, Oficiile de munca au primit un regulament în care includ pe toți românii care nu sunt înscriși în registrele de muncă.

Toți românii din Spania care au avut un loc de munca și l-au pierdut și care nu s-au prezentat în timp de 15 zile la oficiul de muncă pentru a spune că este în căutarea unui loc de munca, cât și cei care nu au revenit la fiecare trei luni pentru a reînnoi această situație, au pierdut total dreptul de muncă în Spania. Reamintim că înscrierea în registrele de muncă este opțional, nu este obligatoriu, se pierde automat daca nu renovezi la trei luni.

Acesta este forma în care Oficiile de muncă au început să aplice restricțiile pe piața muncii din Spania pentru români.

Această noutate schimbă total mesajul de fond al acestor restricții, ele aplicându-se nu doar celor care au venit dupa 22 Iulie 2011 ci și multor români care în aceste momente nu lucrează, sau lucrează la negru și intenționează să găsească un loc de muncă, însă nu sunt înscriși ca fiind căutători de muncă.

Această măsură va afecta și pe toți copiii românilor din Spania care sunt sudenți sau elevi și care urmau să termine și să se angajeze.

Deasemenea,acestă masură va afecta și pe toti românii care au plecat în vacanță în românia și intenționează să vină și să lucreze. Foarte mulți români în perioada de vară pleacă în țară și se șterg din registrele oficiilor de muncă ca să nu plăteacă cotizație pe perioada concediului.

Noi apreciem că masura aceasta afectează mai mult de 50% dintre românii care sunt în Spania înainte de 22 Iulie 2011.

Considerăm că este un abuz din partea autoritaților spaniole după ce au transmis un mesaj în care spuneau că restricțiile nu vor afecta pe românii veniți înainte de 22 Iulie 2011, lasă pe stradă 50% dintre românii care au lucrat legal și care au plătit impozitele către Stat.

„Vom trimite o scrisoare Uniunii Europene pentru a informa despre această incoerență” , a declarat Daniel Țecu Președintele Fadere.

Presă FADERE 18 August 2011

Ziua imnului nostru – “Deșteaptă-te, române!”

Astazi este ziua imnului national al Romaniei.

„Deșteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul național al României ( ascultă imnul). Muzica are autor necunoscut (vezi mai jos). Versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului,^[1] dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă^{[necesită citare]} și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele.^[2] Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost și cazul în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Și oarba neunire la Milcov și Carpați!

Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,

Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,

În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inimă duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!

Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

Sursa: wikipedia.org

Toate cele bune.

Ionel Scrofan

Feliz cumpleaños, Linux!

Pasando una tarde de festivo, me he quedado sorprendido con un artículo de El País que se refiere a que Microsoft ha incluido un vídeo de felicitación por los 20 años de Linux en la LinuxFoundation.

Un bonito vídeo simulando que fuera pintado en tiza sobre una pizarra negra y en donde la empresa de Redmond da explicaciones del porqué la comunidad Linuxera no quiere ver ni en pintura a los hijos de Gates.

En el vídeo se ve cómo Windows le cerró las puertas al entonces pequeño pingüino; el menosprecio de las nuevas ideas de la comunidad linuxera, con alusión directa a la ceguera ante Internet. Incluso el punto álgido del 98, en donde los responsables de Microsoft demostraron la ignorancia y prepotencia que les llevaría más adelante a los problemas de prácticas monopolísticas que destrozaron su reputación hasta los tiempos actuales.

Y reconoce que ambas comunidades siguen discutiendo aún hoy en día. Bueno, en mi opinión la comunidad de Linux es la que mantiene el hacha de guerra en alto, la de Microsoft deja que Apple se esté llevando toda la gloria.

Y llegamos al momento álgido del vídeo cuando se pregunta si esto debe ser siempre así. Y la respuesta está al final del mismo. De hecho este movimiento de cambio en la relación con Linux se puede empezar a rastrear en el año 2009, y actualmente ha convertido a la empresa de Redmon en una de las que más aportan al Kernel de Linux.

Feliz 20 cumpleaños Linux!!

Sursa: Genbeta

Restrictii pentru muncitorii romani in Spania.

Ambasada de la Bucuresti confirma intentia Spaniei de a inchide piata muncii pentru cetatenii romani.

“Guvernul spaniol are intentia de a impune restrictii pe piata muncii pentru cetatenii romani, insa nu a stabilit data de la care va fi valabila aceasta masura”, a comunicat, marti, pentru MEDIAFAX, ambasada Spaniei la Bucuresti.

In comunicat se adauga ca decizia nu-i va afecta pe romanii rezidenti in Peninsula Iberica.

Potrivit sursei citate de Mediafax, “va fi vorba despre o masura de tip tehnic si care nu va fi retroactiva”. “Cu alte cuvinte, ea nu va afecta cetatenii romani care sunt deja rezidenti in Spania”, precizeaza ambasada de la Bucuresti.

Spania nu a facut inca nicio notificare oficiala la Comisia Europeana privind restrictionarea accesului romanilor pe piata muncii, fiind vorba doar de o intentie, iar o astfel de decizie ar trebui fundamentata ca urmare a unor schimbari radicale pe piata muncii, a declarat, marti, purtatorul de cuvant al MMFPS, Ioana Santa, mai informeaza Mediafax. “Precizam, din capul locului, ca este vorba de o intentie a oficialilor spanioli. Reprezentantii spanioli nu au facut nicio notificare oficiala la Comisia Europeana. Potrivit Tratatului pe care l-am semnat cu Spania, decizia oficialilor spanioli de a reintroduce restrictiile pe piata muncii trebuie sa fie bine fundamentata in urma schimbarii radicale pe piata muncii. Asadar, e bine sa fim prudenti, intrucat nu s-a vorbit nicio secunda de interzicerea accesului romanilor pe piata muncii, ci mai degraba de o garantie ca romanii care ajung la munca in Spania au contracte ferme de munca”, a declarat pentru MEDIAFAX purtatorul de cuvant al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), Ioana Santa.

Toti cei 861.584 de romani care muncesc acum oficial in Spania trebuie sa stie ca nu sunt vizati si ca eventualele masuri pe care oficialii spanioli le-ar putea lua nu se aplica in cazul lor, a precizat Ioana Santa.

Ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu, va merge, miercuri, la Bruxelles, unde va discuta cu expertii de la Comisia Europeana despre piata muncii in spatiul comunitar.

Spania va restrictiona piata muncii pentru romani, din cauza somajului aflat in crestere, potrivit unor surse comunitare citate de RFI, postul mentionand ca decizia va fi luata pana la sfarsitul saptamanii, cand Bruxelles-ul si capitatele europene vor fi notificate in acest sens. Spania era printre putinele tari vest europene care si-au deschis total piata muncii, la doi ani de la aderarea Romaniei la UE in 2007. La 1 ianuarie 2009, Spania a deschis complet piata muncii pentru romani.

“Dacă România ar ajunge la productivitatea medie agricolă a Uniunii Europene, atunci am putea hrăni patru Românii şi dubla exporturile de grâu”

“Dacă România ar ajunge la productivitatea medie agricolă a Uniunii Europene, atunci am putea hrăni patru Românii şi dubla exporturile de grâu”, a spus astăzi Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, cu ocazia prezentării raportului pentru agricultură al băncii.

Merita reflexionata acesta afirmaţie. Ce ne tine departe de a fi ceea ce am putea fi ?

In primul rand cred ca toţi ştim de toate şi nimic, învăţam pe alţii cum se face “treaba” dar noi nu o facem pe a noastră, exemplu fiind faptul ca bancherii ne servesc prelegeri de agronomie în loc sa creeze facilitaţi la credite destinate agriculturii. Oricum agricultura făcută după ureche nu poate fi productiva în vecii vecilor.

In al doilea rand, ţăranul face politica la cârciuma, pe banii alocaţiei copilului în loc sa facă agricultură

Si în al treilea rand cei care ne-au ţinut departe de aceasta reuşita au fost  politicieni, la care cuvântul de de ordine a fost : ,,Sa furam cat mai mult” . Nu cred ca poporul este leneş şi hot, doar ca a fost doar obligat la supravieţuire, din cauza faptului ca e foarte prost condus de o clica de tâlhari, avizi de îmbogăţire, total dezinteresaţi de viitorul tarii si de soarta locuitorilor ei…

Pe domnul economist-şef l-aș invita să renunţe la postul bine plătit la bancă în favoarea activităţii productive pe vreo câteva hectare, pentru vreo 5 ani, dar iniţial, fără fonduri nerambursabile UE și să trăiască gratie efortului personal pe tarla. Poate ne învaţă cum se poate hrăni Europa nu doar România.

“E uşor a scrie versuri când nimic nu ai a spune” d-le bancher.

Numai bine… dar nu prea mai e.

Ionel Scrofan

Facebook sau Google+ ?

Se întâmplă, tot mai mulţi utilizatori Facebook trec la Google+. Au motive bine întemeiate pentru a lua această decizie, prima ar fi serviciile mai bune şi respectul pentru elementele personale.

Atunci când lumea se gândeşte „Google+ îi întrece pe cei de la Facebook” înţeleg altceva faţă de realitatea situaţiei. Astfel Google+ este un proiect ce oferă o nouă faţă a interacţiunilor sociale şi a accesibilităţii informaţiilor. Acest nou serviciu va schimba modul în care percepeam Google până acum. Ştim că Facebook are ceva avans pe piaţă dar poate fi uşor întrecut de Google+ odată ce lumea va observa avantajele noului sistem.

Integrarea cu serviciile Google existente

---

Publicitate

Motivul pentru care Google va atrage oamenii este integrarea multiplelor servicii în Google+. Ceea ce înseamnă construirea unei reţele sociale ce va avea legături către toate serviciile furnizate în momentul de faţă de la documente, imagini până la videoclipuri. Google+ a integrat deja bara de navigare în aproape toate aplicaţiile disponibile, asta ajută la monitorizarea evenimentelor din Google+ (actualizări, notificări, mail-uri,etc.) la fel ca împărtăşirea conţinutului cu prieteni fără să fi nevoit să ieşi din aplicaţiile Google pe care le foloseşti. În acest moment serviciile Google sunt folosite de milioane de oameni din toată lumea, iar Google+ aduce o legătură între aceste servicii încât un site de socializare, pare pistol cu apă faţă de oferta Google.

Management mai bun al relaţiilor de prietenie

Avem mulţi prieteni cu care interacţionăm în diverse moduri. Grupurile din Facebook te lasă să adaugi ad-hoc prieteni, în timp ce Google+ oferă opţiunea organizării cercurilor de prieteni ca punct de pornire în dezvoltarea aplicaţiei.

Management mai bun al aplicaţiilor

Dacă eşti un utilizator de Android, vei găsi o metodă facilă de a interacţiona între platforma ta mobilă şi reţeaua de socializare. Google+ mobile app este disponibil, iar oamenii din cadrul Google doresc să te ajute să transformi telefonul într-o unealtă cu care să-ţi accesezi cât mai uşor reţeaua de socializare. Google speră că utilizând baza de utilizatori Android să cucerească piaţa, pentru că deşi aplicaţia Facebook este drăguţă, este cam greu de folosit, în anumite privinţe fiind rudimentară.

Poţi partaja datele mai uşor

Funcţia Google+ Spark este un alt punct de interes. Spark este un serviciu pe care Facebook pur şi simplu nu-l poate oferi. El dă posibilitatea utilizatorilor de a căuta informaţii şi a da rezultatele relevante căutării, în vederea partajării cu prietenii. Deoarece Facebook nu are un motor de căutare, utilizatorii trebuie să părăsească site-ul pentru a căuta informaţia şi apoi să o aducă pe site pentru a împărţi-o cu prietenii.

Poţi să-ţi recuperezi datele

Facebook este cunoscut pentru politica ce impune afişarea anumitor informaţii cu caracter personal şi a modului extrem de dificil de a şterge aceste date. De asemenea se cunoaşte că e aproape imposibil să-ţi ştergi contul de Facebook. Google pe de altă parte oferă tot ceea ce ai dorit. Astfel dacă doreşti poţi să-ţi iei toate datele pe care le-ai avut pe Google+ şi să pleci. Acest lucru este posibil cu ajutorul uneltei „Data Liberation”. Cu doar câteva click-uri poţi descărca datele din albumul Picasa, Google profile, Google+ stream, Buzz şi contactele.

Etichetare mai bună a fotografiilor

Atunci când cauţi poze cu Google+ poţi să etichetezi persoanele pe care le recunoşti, similar metodei Facebook. Dar este o diferenţă majoră în modul în care Google face acest lucru, ei dând atenţie sporită confidenţialităţii datelor. Atunci când etichetezi pe cineva, vei vedea o notă ce te informează că etichetând persoana respectivă va fi înştiinţată, iar ea va putea vedea fotografia şi albumul în care este conţinută.

Facebook nu oferă posibilitatea persoanelor etichetate de a vedea respectivele fotografii şi de a şterge eticheta respectivă.

De asemenea, pentru păstrarea confidenţialităţii, Google a decis să nu utilizeze software de recunoaştere facială, ceea ce în Facebook nu se întâmplă, el identificând automat utilizatorii în momentul încărcării pozei.

Grupuri de chat mult mai prietenoase

Google+ i-a întrecut pe cei de la Facebook în ceea ce priveşte zona de chat. Formarea de grupuri ad-hoc pentru video chat este mai uşoară ca oricând. Este un mod natural, simplu şi amuzant. Facebook pur şi simplu nu îţi oferă aceste opţiuni.

Conţinut mai sigur

Avocaţii au pus presiuni de ceva vreme pe furnizori site-urilor de socializare pentru a permite utilizatorilor să ataşeze un grad de „intimitate” fiecărei informaţii pe care doresc să o partajeze, în locul utilizării unor liste cu atribute predefinite. Google bineînţeles a auzit aceste dorinţe şi le-a împlinit. De exemplu, atunci când împarţi un articol sau încarci o imagine, Google+ îţi oferă posibilitatea alegerii cercului de prieteni ce pot vedea respectiva imagine. Încă un avantaj pentru Google+.

Google este un valet mai bun pentru datele tale personale

Conducerea unei reţele sociale este un lucru delicat. Facebook este încă la început, fiind o companie tânără în continuă dezvoltare, ce se proclamă un cavaler dar nu acordă importanţă prea mare siguranţei datelor utilizatorilor. Google pe de altă parte este o companie mult mai matură, ce a avut timp suficient să studieze piaţa şi să-şi adapteze serviciile nevoilor utilizatorilor.

Sursa: pcworld.com

Ce vor de fapt “indignatii”?

Mi-a luat, sau mai bine zis le-a luat ceva timp pentru a ne convinge ca au ideile clare…

In cele din urma cred ca am reusit sa capez mesajul miscarii 15 M din Spania.

In linii mari cam asta e ce cer “indignatii”:

- Reforma electorala. Modelul spaniol oferă stabilitate politica, dar, în schimb, nu reflecta corect procentajul minoritar şi denaturează ponderea populației în ceea ce privește votul acordat partidelor politice. Așadar, cer sa se poată vota persoana și nu o lista de persoane.  PSOE şi PP, cele două partide care dețin majoritatea, sunt principalii beneficiari ai legii actuale şi nu par dispuşi să facă nicio reforma.

- Privilegiile clasei politice. Prin Miscarea 15-M s-a dorit aducearea pe tapet a dezaprobării și decepției societății spaniole vis-a-vis de clasa politica, ce se bucura de multe avantaje (salarii, pensii, mașini oficiale, diurnă, indemnizații , calculul diferit al vârstei de pensionare si a anilor lucrati) precum și a actelor de corupție.  Schimbarea sistemului electoral se lovește de rezistenta din partea partidelor şi liderilor politici, care nu par dispuși să renunțe la cota lor actuala de putere.

- Decongelarea Legii privind transparența. Spania este una dintre cele mai opace din punct de vedere al transparentei  in utilizarea fondurilor publice din Uniunea Europena.

- Controlul băncilor. Băncile ce formează sectorul financiar au contribuit la producerea crizei creditelor ipotecare, demonstrând o gestionare defectuoasă a banilor, care i-a costat din cate se vede, doar pe contribuabili, nu și pe directorii băncilor și beneficiile acestor instituții, fiind salvate într-un final de către contribuabilul de rand. Se propune interzicerea planurilor de salvare și naționalizarea entităților financiare aflate în dificultate, iar în cazul unui prost management, băncile sa fie sancționate.

- Alternative in cazul celor ce au ramas fara casa. Criza imobiliara si somajul au lasat in strada mii de familii. In cazul in care nu se mai poate platii creditul ipotecar sa fie deajuns sa se anuleze datoria prin cedarea imobilului catre banca. In acest moment băncile nu sunt de acord cu o astfel de schimbare.

Acestea sunt, cred eu, cele mai importante din zecile de propuneri pentru schimbare ale “indignatilor”.

Adevărul e ca nu prea înțelegeam exact ce voiau de fapt în momentul începerii protestelor, dar pe zi ce trece se vad tot mai clare, mai elaborate și mai logice cererile indignaților.

Sa vedem care va fi gradul de implicare al polilticienilor in solutionarea problemelor expuse de catre protestanti.

Acum mingea e în terenul lor.

O zi buna,

Ionel Scrofan

Cugetarile sarmanului Dionis

Cu siguranță că dacă aveți mai mult de 30 de ani o să recunoașteți,  “vocea copilăriei noastre”. Teleenciclopedia era una dintre emisiunile pe care nu mi-am permis sa o pierd în nicio sâmbătă, iar Florian Pitiș era vocea acestei minunate emisiuni.

Eminescu, nu mai are nevoie de nicio prezentare.

Va las sa savurați împletirea perfecta intre vocea și talentul lui Florian Pitiș cu geniul lui Eminescu:

O zi buna,

Ionel Scrofan

Radiografia societatii romanesti de actualitate…

Am primit un email  cu un mesaj ce se pare ca circula pe internet. Nu stiu cui ii apartine textul si sper sa nu se supere ca am sa-l public, dar nu ma pot abtine deoarece descrie foarte bine, multe dintre nuantele si particularitatile unei societati bolnave de consumism si snobism dus la extrem. Din pacate nu este tipica doar neamului romanesc, aceasta descriere se poate aplica si altor neamuri, doar ca in Romania e mult mai vizibila datorita discrepantelor mari intre cei bogati si cei saraci, unde tot saracul se vrea bogat… ceea ce de multe ori nu e echivalent cu fericit…

Pot spune ca suferim de “clasism” fara doar si poate. Aici vine textul:

“Ori de cate ori am avut prilejul, am observat modul in care femeile occidentale se poarta cu copiii lor. Primul impuls a fost acela de a le acuza de neglijenta. Mi-era greu sa ma obisnuiesc cu imaginea unor copii sarind desculti prin balti la sfarsit de septembrie. Imaginea unor copii lasati sa stea pe jos, in praf. Apoi, am inteles beneficiile unei astfel de educatii, mult mai relaxate, in care fricile sunt tinute la distanta, iar copiii nu traiesc cu senzatia unui bau-bau permanent, de orice natura ar fi acesta. Mamele din Romania, in schimb, traiesc cu o permanenta sabie a lui Damocles deasupra capului. Toate pericolele din lume planeaza asupra micutilor lor: microbi, cazaturi, julituri, cucuie, toate ameninta din umbra si sunt investite cu puteri nimicitoare. Intru invingerea lor, copiii sunt bombardati cu vitamine, suplimente nutritive si cu multe sfaturi. Acestia ajung sa creasca inconjurati de tarcuri inalte si solide. Interesant mi se pare ca se invoca inclusiv creaturi mitologice – celebrii bau-bau si baba cloanta – pentru ca frica neascultarii sa capete dimensiuni si un chip concret. Teama se transmite din generatie in generatie. Intre „sperietori”, isi face des aparitia si amenintarea in nota rasista „daca nu esti cuminte, te dau la tigani”.
Maternitatea nu este singurul domeniu care cauzeaza crispare romancei. Aparentele care trebuie cu orice pret mentinute isi insinueaza inca din adolescenta influenta. Nimic nu ne provoaca mai multa teama ca infama „gura a lumii”. Ajunsa la varsta maritisului, romanca vrea ca nunta ei sa depaseasca taramul lui „ca in povesti” si sa tinteasca, mai degraba, spre modelul nuntilor mondene.

Chiar daca ea nu face parte din lumea celor care merg cu limuzina, va inchiria cu siguranta una, iar rochia trebuie sa fie mai orbitoare decat soarele in iulie. Ceremonia trebuie sa plesneasca de opulenta caci scopul urmarit este o gura larg deschisa a tuturor invitatilor. Concurenta este acerba. Nu conteaza ca mireasa sta intr-un apartament de doua camere din cartierul Pantelimon: jos, la scara, se va strange un alai comparabil cu cel al unei printese, chit ca nu ne aflam in Monaco. Nu conteaza ca ginerele este un inginer angajat al unei fabrici falimentare de mezeluri. Se vor face credite si mirii vor avea in ziua nunti sofer cu manusi albe. Ca „doar o data in viata, te insori!”, nu? Desi dinamica statisticilor contrazice unicitatea evenimentului.

Ulterior, odata plecati invitatii, se va numara „darul” cu degete tremurande si cu teama ca banii colectati prin plicuri nu vor fi suficienti pentru a acoperi nota de la restaurant, pentru un meniu care amesteca de multe ori in maniera halucinanto-postmoderna, bucataria internationala cu cea romaneasca.

Romanii se streseaza cu un efort care ar merita, cu siguranta, cauze mai bune. Nelinistea lor nu este deloc constructiva. Le ingreuneaza viata in mod inutil desi exista din belsug si motive reale. Isi consuma energia in scopuri derizorii care le cauzeaza riduri si o circumferinta a taliei care anunta viitoare probleme cardiace.

Sarbatorile sunt un alt motiv de stres. Cand in tarile normale, oamenii se relaxeaza, la noi se fac provizii. De parca nu urmeaza Craciunul, ci o mare foamete si un razboi. Femeile din trei generatii robotesc in bucatarii timp de o saptamana pentru a avea „ce pune pe masa”. Ca, vorba ceea, „doar o data in an e Craciunul/ Pastele”. In timp ce in alte parti, se organizeaza procesiuni si oamenii isi manifesta bucuria, la noi se fac cozi la camerele de garda din cauza indigestiilor. Iar singurele reuniuni colective prilejuite de vreo ocazie religioasa duc la impartiri de coate si pumni in numele unor… mititei si a unei portii de fasole cu ciolan.

Aparentele pe care romanii se zbat din rasputeri sa le mentina, cu atatea riscuri, nu se limiteaza doar la nunti si la botezuri. Noi facem credite ca sa ne procuram un telefon care costa cat chiria pe doua luni a unui apartament in centrul capitalei. Ne cumparam plasme cu diagonala de un metru cand sufrageria noastra masoara patru. Ne luam SUV-uri cand locuim in garsoniere, confort doi. Probabil vi s-a intamplat sa cunoasteti straini carora nu le venea sa creada ca romanii sunt saraci uitandu-se la numarul de masini de lux din cartierele muncitoresti.
Oameni buni, nu vi se par stupide toate acestea? Va fac toate astea mai fericiti? Nu as zice, uitandu-ma la fetele din metrou.
Cred ca la noi, mai nimeni, in general, nu-si asuma categoria sociala din care face parte. Suntem saraci, dar vrem sa dam impresia ca traim ca bogatii. Nu ne place sa studiem, n-am mai cumparat o carte de trei ani, dar ne bulucim pe portile facultatilor. In noile generatii, nimeni nu mai vrea sa fie sofer, croitoreasa, cosmeticiana, muncitor, mecanic. Elevi care abia citesc se inscriu la cursurile facultatilor pentru ca „eu nu sunt mai prost decat vecinul!”. Ne atrag titulaturile pompoase si nu ne intrebam o clipa ce anume ne califica pentru ele. Nu ne punem intrebarea daca nu cumva ne-am descurca mai bine in alte pozitii. Onorabilitatea nu mai este data de constiinta lucrului bine facut, ci de cele cateva cuvinte insirate pe o carte de vizita.

Acum cativa ani am cunoscut doua adolescente frantuzoaice. Le-am intrebat ce cariera ar vrea sa urmeze si mi-au spus ca doresc sa continue activitatea parintilor lor, aceea de artizani. Au spus-o cu mandrie, iar pe fata parintilor prezenti nu am citit o clipa rusinea si stanjeneala pe care le-as fi vazut la niste conationali. Sunt sigura ca acum sunt mai fericite si mai implinite decat multe absolvente de studii politice, comunicare, politici europene etc de la noi.
…..ar mai fi de adaugat concediile petrecute in tari exotice (unele cu bani platitzi din imprumuturi pe un an sau 2 ) pe care daca nu le-ar face ar muri sufocati in propriul lor snobism de 2 bani”

Toate cele bune.

Ionel Scrofan

Cu bicicleta prin imprejurimile Castellonului – ep.1

E drept, nu am mai scris de ceva vreme. Nu am nicio scuza, doar ca bicicleta e de vina. De cand am redescoperit acest mijloc de transport, de mult uitat de catre mine,  bicicleta, m-am apucat de hoinarit prin muntii si padurile din zona Castellon. E adevarat ca sportul te face sa te simti bine, dar amintirile din copilarie impreuna cu peisajele minunate si cu buna companie te fac sa traiesti cu adevarat. Ei, de cand m-am apucat de MTB, am inceput sa vad altfel lucrurile deoarece regasesti cate putin din toate cele mentionate anterior, calarind o bicicleta si hoinarind prin locurile parca uitate de civilizatie si de timp.

Am sa impartasesc cu voi cate ceva din aceste excursii pe care le-am facut si pe care le voi face incepand de acum incolo.

Asadar, pe aceasta am facut-o si o recomand cu placere:

Castellon-sanatorio-cantera-la pobla-desierto-basilica lidon-Castellon

E o ruta destul de usoara, ce se poate face in 4 ore (44km).

Daca aveti GPS, click pe butonul de mai jos si se va deschide o pagina de unde se poate descarca ruta. Tot acolo veti gasi mai multe informatii despre ruta facuta.

Ceva imagini de pe traseu:

Sper sa va placa cel putin la fel de mult ca mie.

O zi buna.

Ionel Scrofan

Mac OS X y Linux están creciendo a un mayor ritmo que Windows

Tras conocerse los resultados financieros del último trimestre fiscal de Microsoft, ayer se supo que por primera vez en su historia Apple supera a Microsoft en valor bursátil, en ingresos y en beneficios. Y no sólo eso: parece que juntamente con Linux, el crecimiento de Apple supera el crecimiento de Microsoft en cuanto a cuota de mercado. El territorio de Linux es, inequívocamente, los servidores. Cada vez más empresas escogen una solución de software libre para administrar sus centros de datos, lo cual ha demostrado ser más eficiente. Apple ocupa el otro lado, el de los usuarios, con unas ventas de sistemas con Mac OS X y dispositivos con iOS que no dejan de aumentar. Si queréis leer datos más concretos, la fuente nos informa de un 10,6% de cuota de mercado de Mac OS X, que se reduce a un simple 1,7% si en ese mercado incluimos todos los servidores. De todas formas, Microsoft tiene aún una ventaja clave, y es su enorme cuota de mercado. Aunque financieramente se haya quedado detrás de Apple, Microsoft ha vendido más licencias de Windows 7 desde su lanzamiento que todos los dispositivos iOS combinados de Apple en el mismo tiempo. Y eso significa que aunque Linux gane terreno en los servidores y Apple lo haga en el usuario final, aún queda mucho tiempo para que ambos sistemas empiecen a predominar por encima del omnipotente Windows.

Source: Genbeta

Servicii consulare itinerante la Valencia

În cadrul programului de servicii consulare itinerante, o echipă a Consulatului României la Castellón de la Plana va fi la dispoziţia cetăţenilor români pentru a oferi asistenţă şi servicii consulare în ziua de 8 aprilie 2011 in colaborare cu asociatia

AROVA din Valencia.

Vor fi efectuate următoarele categorii de servicii consulare:

• înscrieri acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările aferente acestora;
• servicii consulare notariale (autentificări procuri, declaraţii etc.);
• eliberare de certificate, inscripţii consulare, adeverinţe etc.;
• preluarea de cereri de verificare a permiselor auto româneşti (verificarea şi emiterea certificatelor se vor face numai la sediul consulatului);

Nu se pot prelua cereri pentru paşapoarte şi titluri de călătorie (primirea cererilor de documente de călătorie şi prelevarea datelor biometrice au loc numai la sediul consulatului. Noua procedura de eliberare a pasapoartelor electronice si a titlurilor de calatorie presupune prezenta obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, avand in vedere ca este necesara prelevarea amprentelor, fotografia si semnatura digitala).
Pentru această sesiune de servicii consulare, asociatia AROVA din Valencia a pus la dispoziţie sediul situat la adresa: Calle Francisco Tarrega, nr. 7, Valencia, in ziua de vineri, 8 aprilie 2011, între orele 10.00 şi 18.00;

Accesul se face numai pe bază de programare obţinută de la Consulatul României din Castellón de la Plana, prin:

• e-mail: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net;
• Fax: 964 257 053

Cetăţenii români care doresc programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere: numele şi prenumele, tipul de serviciu consular solicitat, localitatea/provincia de domiciliu sau de rezidenţă în Spania, un număr de telefon sau o adresă de e-mail pentru contact.

Pentru acte necesare, tarife şi alte informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a oficiului, la adresa: http://castellon.mae.ro

Consulatul României la Castellón de la Plana

Calle Larra nr. 2,
Castellón de la Plana 12006, Spania 

Tel.:    +34 964 216 172; 964 216 163; 964 203 351; 964 203 342; 964 206 764
Fax:    +34 964 257 053
E-mail: secretariat@consulatcastellon.e.telefonica.net

http://castellon.mae.ro

Vreau o tara ca afara

 

“Vreau o tara ca afara
Sa nu ma traga nimeni pe sfoara
Vreau o capitala goala
Poate-asa se mai spala

Vreau sa fiu eu presedinte
Sa arunc cu cuvinte
Buzunarele sa nu doara
Vreau o tara ca afara

Vreau o tara ca afara
Sa nu ne tina nimeni pe bara
Vreau o tara sanatoasa
Ca degeaba e frumoasa

Pe stadioane si-n sedinte
Toata lumea are seminte
Totul este intr-o doara
Vreau o tara ca afara

Vreau o scoala ca afara
Vreau sosele ca afara
Vreau spitale ca afara
Vreau o viata ca afara

Vreau o tara ca afara
Va spun pentru ultima oara
Vreau o tara zambitoare
Asta e prima schimbare

Sa avem cu totii de toate
Sa ne ceara viza cei din State
Sa fim cea mai tare tara
Si restul pe dinafara”

VUNK

Va invitam la teatru

Va invitam la teatru:

Valencia:

Duminica 7 noiembrie 2010 – la orele 17.00
Sala de spectacole – Centro Municipal de Juventud ALGIROS – Valencia, C/Campoamor, nr.91 (Langa statia de Metro AYORA)

Castellon:

Marti, 9 noiembrie 2010, incepand cu ora 19.30.

Pavilionul “La Pergola” din Parcul Ribalta, Paseo de Ribalta, s/n, Castellon de la Plana.

Intrarea este GRATUITA

Prietenia, pe intelesul unora

M-am hotărât într-un sfârșit sa scriu despre ceva ce ma tot sâcâie de ceva vreme; cum vad unii prietenia:

“Dificultatea nu e în a găsi un prieten pentru care să mori, ci de a găsi un prieten pentru care merită să mori”. Homer

Intre prieteni nu cred ca trebuie sa existe o concurenta reala. Când începi sa primești întrebări de genul, “dar… cat câștigi acum?” se întrevede fărâma de invidie și un început de concurenta nesănătoasă, o sămânță de dorință de a demonstra ca e mai bun decât tine, lucru ce nu poate ajuta deloc în cazul unei relații de prietenie.
“Îmi merge rău calculatorul, nu poți sa treci pe la mine sa mi-l repari?”.
E ciudat cum sunt percepute lucrurile: cum i-ai reparat o data calculatorul ești obligat, prin nu știu ce lege nescrisa, sa continui sa dai soluții împărțind, vrei, nu vrei, puținul timp ce-l ai la dispoziție cu persoane ce nu apreciază gestul. Nu e destul faptul ca ai făcut “pasul” și ai încercat sa ajuți… “Tot ai ajutat de 3-4 ori pana acum, nu trebuie sa-ți fie greu sa mai vii o data!”, chiar dacă poate nu poți, sau pur și simplu te-ai saturat sa fii folosit…
Daca refuzi, ești proscris.

Nu mai exista bun simt, tovarăși. Daca timpul tău e important, al meu de ce nu ar fi la fel de important?
Nu ai timp sa înveți nimic nou, pentru ca dorințele bazale iți consuma tot timpul: MÂNCARE,SEX SI FOTBAL?… atunci nu-ti rămâne decât sa vezi și alte proverbe pline de înțelepciune din folclorul romanesc “Domnia și prostia se plătesc”
De restul sa se ocupe alții, ca doar de aia exista prieteni, sa-i exploatam!
Poate ca înțeleg eu greșit prietenia, dar cine știe…

Prietenia se bazează pe sprijin reciproc, unde nu exista relația de tip “cal și călăreț”, ci doar camaraderie…iar unde nu exista acest sentiment, mai bine o lași balta.
Eu tocmai am văzut călărețul…

Seneca: “Prietenia sfârșește acolo unde începe neîncrederea”.

DEX:
PRIETENÍE, prietenii, s. f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabilește între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciție, prieteșug. ♦ Atitudine plină de bunăvoință, prietenoasă față de cineva. ♦ Legătură între grupuri sociale, între popoare, între țări bazată pe aspirații, năzuințe, interese comune. [Pr.: pri-e-. – Var.: (reg.) prietiníe s. f.] – Prieten + suf. -ie.

Numai bine și scuzați-ma dacă azi vad paharul pe jumătate gol….

Viata culturala in Ardeal (banc)

Să ne mai descreţim frunţile cu un banc bun:

“Un reporter si un cameraman de la un post TV merg într-un sat pentru a face un reportaj despre cum isi petrece ziua Badea Ion.
Ajunsi acolo, il roagă sa povestească ce face in cursul zilei.
- D’apoi, dimineata ma scol si trag un pahar de palinca…
- Stai, bade Ioane, ca nu-i bine sa apara pe TV ca bei de dimineata. Zii mai bine ca “citesti ziarul”…
- No, atunce… dimineata ma scol, cetesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa mance, dupa care mai cetesc inc-un ziar. Pana la pranz lucrez in atelier, in care timp cetesc vreo doua-tri carti…
La masa mai cetesc vro doua reviste, iar sara adun fanul de pe cimp si cetesc in acelasi timp presa de sara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu pretenii, iar la 10 cand inchide biblioteca merem cu toata trupa la Petre, ca el are tipografie!”

PS: mersi Qebec.

Numai bine!

Imnul crizei, made by Divertis

Vizionare placuta

Clases de rumano

Cursos de lengua, cultura y civilización rumanas en el Instituto Cultural Rumano de Madrid

Instituto Cultural Rumano (ICR) de Madrid propone un nuevo formato para los cursos de lengua, cultura y civilización rumanas:

Cursos intensivos de lengua rumana

-  Plazo de inscripción + prueba de nivel: 1 julio – 3 septiembre 2010.

-  Los cursos estarán impartidos entre: 6 septiembre – 1 octubre.

-  Número de grupos: 2. Niveles: principiantes e intermedio. Alumnos/grupo: 8-15.

-  Horario (tres clases/2 h/semana):

• Lunes, Miércoles y Viernes: 18:00 – 20:00 h. Total horas lectivas: 24.

Cursos de lengua, cultura y civilización rumanas

-  Plazo de inscripción + prueba de nivel: 13 septiembre – 1 octubre 2010.

-  Los cursos estarán impartidos entre: 4 octubre – 17 diciembre.

-  Número de grupos: 4. Tres niveles: dos grupos principiantes, un grupo nivel intermedio y un grupo avanzados.

-  Horario (dos clases/1,5 h/semana):

• Dos grupos: Lunes y Miércoles: 18:30 – 20:00 h.
• Dos grupos: Martes y Jueves: 18:30 – 20:00 h. Total horas lectivas: 33.

Dentro de los cursos de lengua, cultura y civilización rumanas organizaremos una serie de conferencias que tendrán como invitados traductores, profesores universitarios y artistas de origen rumano residentes en Madrid. Se proyectarán películas y grabaciones de espectáculos de teatro (especialmente el viernes por la tarde, en la sede del ICR).

Para mas informacion:

Rares CRISTEA – Agregado de prensa
Instituto Cultural Rumano de Madrid
Tel: 667.599.309
rares.cristea@icr.ro
rares.cristea@yahoo.es

Mandriva Linux 2010 Spring / 2010.1 disponible

Después de muchos retrasos y una espera de nueve meses desde que apareció la última versión estable, hoy Mandriva ha puesto a disposición del público la versión 2010.1.

Se trata de una distribución que se caracteriza del resto por un tema gráfico personalizado tanto para KDE como para GNOME, una buena compatibilidad con el hardware y una de las distribuciones con la mejor integración de KDE (si no es la mejor). Existen dos versiones gratuitas: la edición ONE que viene en un Live-CD y que trae tanto software libre como propietario (en forma de controladores) y la versión Free, en un DVD y que está compuesta únicamente por software libre.

Las principales novedades son las siguientes

· En la edición ONE, ya no será necesario iniciar el escritorio para realizar una instalación: se ha incluido un instalador independiente. Esto soluciona un problema que surgía con ordenadores con no más de 512 Mb de RAM que pretendían arrancar una live con KDE para realizar una instalación, debido a que el tiempo de arranque era excesivamente alto.

· Se han añadido mejoras a la cuenta de invitado, como un shell restringido o el acceso restringido a los archivos del usuario.
· La utilidad de configuración de Mandriva ahora admite una contraseña encriptada para GRUB.
· Ahora tenemos una nueva utilidad llamada “drakguard” que sirve para bloquear ciertas aplicaciones a ciertos usuarios.

Componentes principales

Sistema

· Kernel 2.6.33
· X.org 1.7.7
· ALSA 1.0.23
· Controladores ATI 8.723.1
· Controladores nVidia 195.36.24

Entornos de escritorio

· KDE 4.4.3
· Gnome 2.30.1
· Xfce 4.6.1

Oficina

· Openoffice 3.2
· KOffice 2.2.0 (KDE)
· Abiword 2.8.4 (Gnome)

Internet

· Firefox 3.6.6
· Thundebird 3.0.5

Otros elementos

· JRE (Java) 6 Update 20
· Compiz Fusion 0.8.6
· K3B 2.0.0

Descarga

Como de costumbre, Mandriva pone a nuestra disposición dos vías para descargar la distribución: mediante HTTP/FTP y mediante Torrent.

Los torrents los podéis encontrar en

http://torrent.mandriva.com/public/

Los principales mirrors HTTP/FTP europeos son los siguientes:

ftp://ftp.join.uni-muenster.de/pub/linux/distributions/mandrakelinux/official/iso/2010.1/ (Alemania)
ftp://ftp-stud.fht-esslingen.de/pub/Mirrors/Mandrakelinux/official/iso/2010.1/ (Alemania)
ftp://distrib-coffee.ipsl.jussieu.fr/pub/linux/MandrivaLinux/official/iso/2010.1/ (Francia)
ftp://ftp.free.fr/mirrors/ftp.mandriva.com/MandrivaLinux/official/iso/2010.1/ (Francia)
http://distrib-coffee.ipsl.jussieu.fr/pub/linux/MandrivaLinux/official/iso/2010.1/ (Francia)
ftp://ftp.lip6.fr/pub/linux/distributions/Mandrakelinux/official/iso/2010.1/ (Francia)
ftp://ftp.heanet.ie/pub/mandrake/Mandrakelinux/official/iso/2010.1/ (Ireland)
ftp://ftp.nluug.nl/pub/os/Linux/distr/Mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Países Bajos)
http://ftp.nluug.nl/ftp/pub/os/Linux/distr/Mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Países Bajos)
ftp://ftp.surfnet.nl/pub/os/Linux/distr/Mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Países Bajos)
http://ftp.surfnet.nl/ftp/pub/os/Linux/distr/Mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Países Bajos)
ftp://ftp.ps.pl/mirrors/Mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Polonia)
http://mandriva.dcc.fc.up.pt/official/iso/2010.1/ (Portugal)
http://ftp.sh.cvut.cz/MIRRORS/mandriva/official/iso/2010.1/ (República Checa)
http://ftp.roedu.net/mirrors/mandriva.com/official/iso/2010.1/ (Rumanía)
ftp://ftp.roedu.net/mirrors/mandriva.com/official/iso/2010.1/ (Rumanía)
ftp://ftp.chg.ru/pub/Linux/Mandriva/official/iso/2010.1/ (Rusia)
ftp://ftp.sunet.se/pub/Linux/distributions/mandrakelinux/official/iso/2010.1/ (Suecia)
ftp://ftp.df.lth.se/pub/mandrivalinux/official/iso/2010.1/ (Suecia)

Somnul, la noi si la politicieni

Navigand, am gasit ceva ce mi-a placut si m-am gandit sa va fac sa zambiti un pic:

“Noi nu dormim de grija zilei de mâine, ei nu dorm de grija zilei de ieri.”

Numai bine

Ionel Scrofan

Mandriva 2010.1 este asteptata pe 5 iulie

Dupa cum putem vedea din acest mailing list, lansarea versiunii 2010.1 a distributiei mele preferate de linux e aproape.

Va marturisec ca am incercat toate versiunile de proba si pana acum am intalnit doar mici probleme (cum ar fi imposibilitatea de conexiune prin tel mobil 3G-GPRS, lucru ce in versiunea 2010 se facea automat – cu siguranta in versiunea finala nu va mai exista aceasta problema). In schimb, se misca mult mai bine pe laptopul din dotare cu un procesor Intel Centrino la 1,4 Ghz 1,5 Gb Ram si cu accelerator grafic intel integrat. KDE merge perfect iar de incalzit, cu toate ca e vara, procesorul se incalzeste mai putin

Astept cu nerabdare versiunea finala deoarece Mandriva 2010.1 promite!

Numai bine tuturor celor ce au curajul sa se descotorosesca de Micro$oft!

Ionel Scrofan

“Oricine este capabil de munca in tara asta trebuie sa munceasca…smecherii trebuie sa dispara” – Emil Boc

“Oricine este capabil de munca in tara asta trebuie sa munceasca. Smecherii care incearca sa primeasca bani pe usa din dos trebuie sa dispara din ecuatia economiei. Avem nesansa de a corecta gresilele din ultimii 20 de ani…aceste boli, care au intrat intr-o forma cronica; trebuie sa corectam aceste boli ale sistemului”.

Aceste afirmatii merita marmura. Ne-au trebuit 20 de ani ca un premier sa poata spune acest lucru. Am putea crede chiar ca primul pas a fost facut: am identificat problema, ramane de vazut cum o rezolvam. Smecherii vor exista intotdeauna, dar poate ca am mai putea reduce numarul lor, ce credeti? Incepem cu Basescu?

Numai bine.

Ionel Scrofan

Scrisoare deschisa adresata d-lui deputat William Branza

Ca raspuns la masurile luate recent de catre domnul deputat de diaspora William Branza privitor la comunitatea romana din afara granitelor tarii, reprezentanti ai comunitatii romanesti din Spania, doresc expedierea prezentei scrisori catre biroul domnului deputat sus amintit:

“Scrisoare deschisa,

In urma articolelor recente aparute in presa privind informatia asupra initierii proiectului legislativ de propunere a retinerii echivalentului a 1% din suma transferata(sau din comisioanele percepute sumei aferente) de catre cetatenii romani in si din strainatate, solicitam domnului Wiiliam Gabriel Branza ales deputat în circumscripţia electorală nr.43 DIASPORA, colegiul uninominal nr.1 in Paramentul Romaniei ca urmare a alegerilor parlamentare ce au avut loc in anul 2008 explicatii cu privire la actiunea domniei sale vis-a-vis de interesele celor pe care ii reprezinta. Consideram ca obligativitate cel putin morala din partea dlui. deputat initierea si mentinerea dialogului privind identificarea problemelor cu care romanii se confrunta, studierea posibilitatilor date ca solutii la aceste probleme, luarea deciziilor asupra acestora cat si planul de actiune in consecinta. Totdata, solicitam domnului deputat William Gabriel Branza: -retragerea proiectului in discutie -intocmirea si reprezentarea raportului de activitate cu privire la activitatile pe care domnia sa le-a realizat de la alegerea si numirea sa in calitatea pe care o detine si rezultatele obtinute pana in prezent, luna 21 Iunie 2010.”

Solicitam adeziunea dvs. la prezenta solicitare, ca reprezentanti ai asociatiilor romanesti prezente in Spania.

Cu respect, Aurelian Mihai – MADRID, presedinte asociatie DACIA HIPERBOREA, Ionel Scrofan -  presedinte AERO – Castellon

Am semnat aceasta initiativa si probabil ca mute alte asociatii de romani din Spania o vor face.

Numai bine!

William Branza – cine l-a votat, sa se spele pe cap cu el

Eureka! – zise Branza, cel care se pare ca a gasit solutia perfecta pentru a scoate Romania din criza. Problema? Asta:

In continuare vine si asa-zisa solutie:

“Românii din diaspora care trimit bani în ţară din străinătate ar putea fi nevoiţi să cotizeze la stat cu 1% din valoarea sumei transferate. Ideea aparţine deputatului PDL William Brânză, şeful tuturor filialelor partidului din străinătate, care a întocmit un proiect de lege menit, după cum susţine acesta, să redistribuie o parte din banii conaţionalilor săi care muncesc peste hotare, către comunităţile românilor.

Deşi, în textul aflat în dezbaterea senatului scrie clar că “entităţile care efectuează transferuri de bani ale persoanelor fizice, în şi din străinătate, vor reţine echivalentul a 1 % din suma transferată”, fapt ce presupune, practic, taxarea celor care trimit bani, deputatul Brânză susţine că impozitarea se va aplica băncilor şi firmelor de transfer, astfel încât persoanele să nu fie afectate. “Se va reţine 1 % din profitul pe care băncile îl fac din acest transfer, iar sumele se vor întoarce, prin intermediul proiectelor, către comunităţile româneşti din diaspora. Dacă, de exemplu, cineva trimite în ţară o mie de euro, destinatarul va ridica tot o mie de euro”, a explicat William Brânză, pentru Gândul, precizând că sumele care vor ajunge la stat vor fi gestionate de guvern: “Banii vor fi colectaţi la Ministerul de Finanţe şi vor fi destinaţi proiectelor pe care ONG-urile le vor derula prin Departamentul Românilor de Pretutindeni, sau prin Direcţia de Strategii Guvernamentale. Proiectele pot viza manifestările culturale, lansările de carte, înfiinţarea de reviste, sau promovarea turismului”. Iniţiatorul proiectului este de altfel hotărât să-şi vadă iniţiativa transformată în lege. “Sper ca proiectul de lege să fie aprobat în această toamnă. Deocamdată de află în dezbatere la comisia de buget finanţe a Senatului”.

Întrebat de Gândul mai în glumă, mai în serios, dacă nu cumva, în ideea valorificării banilor care intră în ţară nu ar trebui impozitată şi tranşa FMI care ajunge în bănci, William Brânză ne-a răspuns: “E o idee foarte bună. Nu m-am gândit la asta. Putem analiza şi se poate face un proiect separat”

Cât transferă în ţară muncitorul român din Spania sau Italia

Dacă va fi adoptată de senat, care este cameră decizională, legea va strânge sume importante, având în vedere valoarea transferurilor. Doar în primele două luni ale acestui an au intrat în ţară 874 de milioane de euro. Conform Băncii Naţionale, în perioada ianuarie-noiembrie 2008, românii care lucrează în străinătate au alimentat economia cu 7,8 miliarde de euro, 67% din totalul remiterilor provenind din Spania şi Italia.

Sumele transferate diferă în funcţie de statul în care românii îşi găsesc loc de muncă. Dacă, din Italia, Spania, sau Grecia, ajung în medie 350 de euro pe lună de la fiecare român, din Anglia sau Irlanda suma medie lunară transferată este de 700 de euro. Conform datelor Western Union, criza a modificat şi comportamentul românilor care îşi susţin familiile muncind peste hotare. Astfel, transferurile sunt mai mici ca valoare, însă mai dese, iar 65% din banii primiţi de familiile din ţară se duc direct în consum.” Sursa: Gandul

Basescu si Branza in vizita la Castellon

Ma intreb daca cei care l-au votat sa reprezinte diaspora isi dau seama ca au fost dusi de nas?
Diaspora, pentru Wiliam Branza, nu e altceva decat o vaca de muls si nimic mai mult. Cand i s-au cerut detalii despre toate acestea pe postul de televiziune Realitatea Tv, dadea cu standul in dreptul, nestiind pe unde sa scoata camasa. Balbaieli de deputat. E trista realitate… (vedeti aici “16 – 18 Deschide lumea 2010-06-21″)

Numai bine,

Ionel Scrofan

Muestra de folclore rumano

Aurel Tamas es una de las mejores voces del folclore autentico rumano.
La canción se llama “Viata Trecatoare” – (traduccion libre – “la vida son dos dias”)

Que disfruten
Ionel Scrofan